Către: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
            Direcţia Generală Dezvoltare Rurală
            Autoritatea de Management pentru PNDR

În atenţia: Doamnei Director General Cornelia Mihai  

Stimată doamnă Director General,

Ca urmare a răspunsului dvs. nr. 61985/30.07.2010, revenim asupra adresei noastre anterioare privind solicitarea semnată de mai multe organizaţii de tip GAL, prin care ceream o clarificare specifică privind Ghidul Axei IV LEADER şi eligibilitatea teritoriilor, în condiţiile legislaţiei, astfel încât să nu rămână loc de interpretări subiective sau aleatorii.
Vom încerca, în cele ce urmează, să explicăm cât mai precis contextul situaţiei, problema ivită şi implicaţiile acesteia, ceea ce conduce implicit la necesitatea soluţionării acesteia prin amendarea oricăror neclarităţi sau ambiguităţi din Ghidul Axei IV LEADER, care altfel lasă loc la interpretări diferite şi perpetuează o stare de incertitudine în teritoriile organizate în asociaţii de tip GAL.

Contextul situaţiei:
Formularea, în Ghidul Axei IV LEADER, a criteriului referitor la ponderea populaţiei urbane versus populaţie rurală în constituirea teritoriilor de tip GAL creează neclarităţi şi lasă loc de interpretări mai degrabă în detrimentul decât în beneficiul structurilor de tip GAL care îşi propun să fie funcţionale în vederea aportului real şi eficient la dezvoltarea teritoriilor rurale din România.
Am luat cunoştinţă de apariţia noului Ghid al Axei IV LEADER, care pune accent deosebit pe omogenitate şi coerenţă în constituirea teritoriilor GAL, ceea ce se înscrie, în fapt, în spiritul ideologiei PNDR, vizând o dezvoltare reală, viabilă, eficientă şi sustenabilă a mediului rural din România. În contextul noului ghid ne declarăm, însă, îngrijorarea privind eliminarea prevederii – şi aşa destul de interpretabilă – din ghidul vechi, prin care se făcea atenţionarea că "spaţiul rural eligibil îl constituie spaţiul rural definit conform legislaţiei din România (comune şi oraşe)" (a se vedea bula de atenţionare albastră de la pag.11 din vechiul ghid). Această prevedere a fost înlocuită în noul ghid cu o informare care, în opinia noastră, adânceşte şi mai mult ambiguitatea şi aşa existentă în vechiul ghid: „Populaţia urbană nu poate depăşi 25% din numărul total de locuitori din GAL-ul respectiv” (a se vedea bula galbenă de atenţionare de la pag. 9 din noul ghid).
Dacă se consideră că populaţia urbană nu poate depăşi 25% din totalul populaţiei de pe teritoriul GAL şi că în acest procent intră şi populaţia satelor aparţinătoare de oraş, atunci GAL-urile din teritorii au în principiu două opţiuni, recurgând la două măsuri diferite, dar inadecvate şi nedorite:
1. Excluderea oraşului cu tot cu satele aparţinătoare din teritoriul GAL.
Consecinţe: lipsa omogenităţii, spargerea teritoriului sau transformarea acestuia într-un "arhipelag" de localităţi, pierderea relaţiilor şi lipsirea populaţiei satelor periurbane de oportunitatea Axei IV LEADER.
2. Extinderea nejustificată, forţată, haotică, tocmai pentru a diminua procentul urban/rural din teritoriul GAL.
Consecinţe: lipsa omogenităţii cultural-istorice, a tradiţiilor, a activităţilor economice şi sociale, a relaţiilor dezvoltate de-a lungul timpului, precum şi lipsa coerenţei teritoriale inclusiv în termeni fizico-geografici.
Ceea ce este mult mai grav în această situaţie este faptul că acele localităţi din afara teritoriului de interes, adunate forţat într-un teritoriu GAL tocmai ca să se micşoreze ponderea procentuală de 25% a populaţiei urbane, vor beneficia cel mai puţin sau aproape deloc de avantajele implementării Axei IV LEADER şi vor exista tensiuni serioase între membrii GAL-urilor create în acest mod.

Exemplu de proiect care poate elimina unele localităţi pentru că nu sunt coerente cu omogenitatea unui teritoriu: traseu cultural-turistic care să prezinte tradiţiile, ocupaţiile şi istoria unui teritoriu. Dacă există localităţi adunate forţat şi care nu au legătură cu omogenitatea cultural-istorică a teritoriului de interes, atunci acestea nu vor putea beneficia de implementarea unui astfel de proiect.
Un alt aspect asupra căruia atragem atenţia se referă la teritorii omogene care se lărgesc fără a lua în calcul căile de comunicaţie, drumurile impracticabile, uneori chiar traversând zone montane pentru a ajunge către localităţi din alte regiuni. În aceste cazuri, la momentul implementării sau dezvoltării de proiecte comune în teritoriu se va constata că eforturile de a păstra coerenţa în desfăşurarea proiectelor sunt extrem de costisitoare şi anevoioase, implicit ineficiente.

Problema şi rezolvarea acesteia:
Problema pe care o semnalăm prin prezenta se referă la statutul neclar pe care îl deţin satele şi cătunele aparţinătoare oraşelor, în contextul constituirii teritoriilor GAL. Mai precis, considerăm că Ghidul Axei IV LEADER ar trebui să clarifice acest aspect, precizând că aceste localităţi aparţinătoare administrativ de oraşe sunt în fapt de natură rurală, ele neconstituind procent din populaţia urbană a oraşelor respective. Astfel s-ar clarifica faptul că procentul de 25% populaţie urbană se referă strict la locuitorii oraşului cuprins în teritoriul GAL, iar locuitorii satelor şi cătunelor aparţinătoare oraşului respectiv constituie în fapt populaţie rurală. În acest mod se pot evita eficient problemele expuse mai sus la contextul situaţiei, permiţând exercitarea pragmatică a spiritului omogenităţii şi coerenţei teritoriale în dezvoltarea comunităţilor rurale din România.

În continuare, câteva clarificări asupra adresei noastre iniţiale, ca urmare a răspunsului AM PNDR (precizăm că citatele oferite sunt preluate din adresa dvs.):

• Prin solicitarea noastră nu am sugerat "ca satele ce sunt cuprinse administrativ în componenţa oraşelor să facă parte din aria de acoperire a unui Grup de Acţiune Locală (GAL) fără a lua în considerare şi locuitorii din oraş şi ca atare nici teritoriul ce constituie orasul". Dimpotrivă, susţinem cu tărie şi am argumentat importanţa omogenităţii teritoriale şi evitarea „spargerii” acesteia. Oraşul, cu tot cu satele aparţinătoare administrativ de acesta, este firesc să facă parte din GAL, cu menţiunea că modalitatea de calcul procentual – urban maxim 25%, rural minim 75% - trebuie făcută sub aspectul legii şi principiilor măsurii LEADER, evitând consideraţii cum că populaţia din satele aparţinătoare de oraş este tot populaţie urbană. Atât legislativ, cât şi lingvistic, aceşti termeni sunt diferiţi: populaţia unui sat, chiar dacă aparţine administrativ de un oraş, nu poate fi urbană pentru că este populaţia unui sat, iar satul, prin definiţie, este o aşezare rurală a cărei populaţie se ocupă în cea mai mare parte cu agricultura.
• "Includerea doar a satelor aparţinătoare, fără oraşele de care sunt legate administrativ, ar duce la pierderea coerenţei teritoriale, respectiv a omogenităţii şi la pierderea masei critice necesare în ceea ce priveşte resursele umane, financiare şi economice, şi de asemenea, la anularea relaţiilor create în timp între locuitorii satelor şi oraşelor". Suntem complet de acord cu acest aspect, motiv pentru care solicităm tocmai păstrarea omogenităţii prin clarificarea criteriului de eligibilitate în temeiul legii. Astfel, subliniem necesitatea considerării populaţiei urbane ca fiind doar cea din oraşe, iar nu şi din satele aparţinătoare administrativ de oraşe. Prin urmare, accentuăm soluţia la îndemână şi eficientă ca metoda de calcul 25% urban să se refere strict la populaţia oraşului, iar 75% rural să se refere la toate localităţile rurale din teritoriu. Omogenitatea se păstrează, în consecinţă, tocmai prin încadrarea teritorială a oraşelor şi satelor aparţinătoare acestora pe principiul coerenţei istorice, tradiţionale şi culturale, nefiind nevoiţi să extindem forţat teritoriile cu localităţi care fac parte din alte regiuni cultural-istorice fără legături şi relaţii formate de-a lungul timpului.

Exemplu şi explicaţii care argumentează solicitarea noastră:
Presupunem că avem un teritoriu omogen din punct de vedere cultural, istoric, al tradiţiilor şi ocupaţiilor economice, denumit T. Teritoriul omogen T include o localitate urbană cu sate aparţinătoare şi mai multe comune şi sate. Populaţia administrată de oraş este O = 12.000, din care 7.000 sunt efectiv în oraş şi 5.000 în satele aparţinătoare. Populaţia întregului teritoriu este de 40.000.
Astfel, avem două variante (una de dorit, cealaltă nefericită):
I – Varianta incorectă: T nu este eligibil pentru că trebuie să aibă populaţie peste 48.000 (25% oraşul + satele aparţinătoare şi 75% populaţia din spaţiul rural neadministrat de către oraş).
Soluţii nedorite şi greşite ce decurg în consecinţa acestei situaţii:
a: lărgirea teritoriului cu noi localităţi, fără a ţine seama de consecinţele culturale, relaţiile economice, comunicare, infrastructură şi pierderea omogenităţii, doar pentru a aduce teritoriul la dimensiunea necesară eligibilă conform criteriului ponderii populaţiei urbane versus rurale interpretat conform versiunii actuale a Ghidului LEADER (consecinţele ce decurg de aici sunt expuse mai sus).
b: excluderea din teritoriul GAL a oraşului, cu tot cu satele aparţinătoare, şi spargerea omogenităţii teritoriale (lucru des întâlnit în contextul actual) - consecinţele ce decurg de aici sunt, de asemenea, expuse mai sus
II - Varianta corectă, T este eligibil astfel:
Populaţia urbană (considerată a fi doar cea din oraşul administrativ) este de 7.000 (restul de 5.000 până la 12.000 este în satele aparţinătoare oraşului), teritoriul T are 40.000 (peste 28.000 cât ar fi necesar pentru o populaţie urbană de 7.000 locuitori), aşadar populaţia urbană nu depăşeşte 25%. În acest mod, în teritoriul GAL poate intra şi oraşul, cu tot cu satele aparţinătoare, se păstrează omogenitatea şi coerenţa teritorială, fără să mai fie nevoie de artificii nedorite şi nejustificate precum lărgiri forţate sau trunchieri de teritorii omogene şi coerente.
Ceea ce este cel mai important în solicitarea noastră este că ne dorim tocmai păstrarea omogenităţii teritoriale cu oraşele şi cu satele aparţinătoare, fără a fi nevoie de lărgiri haotice către alte regiuni sau de spargeri teritoriale prin excluderea oraşelor cu tot cu satele aparţinătoare.

• "Nu există o delimitare teritorială între oraşe şi satele aparţinătoare". În solicitarea noastră facem referire strict la procentul de populaţie urbană 25% şi rurală 75%, iar nu la delimitarea teritorială. Atât Direcţiile Judeţene de Evidenţă a Persoanelor, cât şi Serviciile Publice Comunitare Locale de Evidenţă a Persoanelor pot pune la dispoziţie numărul specific al persoanelor care locuiesc în satele aparţinătoare şi numărul persoanelor care locuiesc în oraşul administrativ.

Concluzie:
"Ca atare, satele aparţinătoare unui oraş, nu pot face parte din aria de acoperire a unui GAL separat de oraşul de care sunt legate administrativ." Suntem în total asentiment, fără a fi solicitat să separăm satele de oraş şi să eliminăm oraşul. Solicitarea noastră se referă strict la modalitatea de calcul, încât aceasta să fie clar exprimată ca 25% populaţie urbană (din oraş) şi 75% populaţie rurală (din toate celelalte localităţi – fie ele comune separate administrativ sau sate/cătune aparţinătoare administrativ de oraş). Prin această clarificare pot face parte din GAL şi oraşe cu mai multe sate aparţinătoare, fără a fi nevoie de spargerea teritoriului sau de lărgirea incoerentă şi neomogenă a acestuia.

Clarificarea pe care o solicităm, astfel, a fi inclusă în Ghidul Axei IV LEADER este, de altfel, susţinută legislativ, după cum o arată şi argumentele prezentate în prima noastră adresă către dvs. În încheiere, exprimăm din nou această cerinţă, concret, astfel:
Spaţiul rural eligibil cuprinde inclusiv localităţile rurale (sate/cătune) care aparţin de oraşe; acestea sunt denumite în legislaţie localităţi rurale de rang V şi au statut de sat. Aşadar, se consideră că populaţia urbană care nu poate depăşi 25% din numărul total de locuitori acoperit de parteneriatul respectiv este populaţia exclusivă a oraşului, nu şi a satelor aparţinătoare, populaţia din aceste sate fiind considerată populaţie a spaţiului rural definit conform legislaţiei din România.

În speranţa soluţionării grabnice a situaţiei prezentate, ne declarăm întreaga disponibilitate de a avea o întâlnire cu reprezentanţii AM PNDR, în vederea clarificării oricăror aspecte rămase nelămurite prin solicitarea noastră, astfel încât să urgentăm şi să eficientizăm procesul de constituire a unor teritorii GAL omogene, pentru o dezvoltare rurală coerentă, funcţională şi durabilă.

Cu stimă,

Maria Grancea - GAL Ţara Oltului
Eugen Săvulescu - GAL Microregiunea Depresiunea Horezu
Ivan Valentin - GAL Microregiunea Mărginimea Sibiului
Mihaela Efrim - GAL Ţara Loviştei
Roxana Florescu - GAL Ţinutul Posadelor
Erika Andrasi - GAL Ţinutul Cristurului

înapoi / sus