Grup de Acţiune pentru Dezvoltare Agricolă www.apivs.ro
GADA














 



convenţia cadru


membrii

Consiliul Judeţan

Prefectura

DADR

CCD

As. Caprimed

APIVS

DADR

As. Calva - Seica Mare

As. Fraternitatea Nemsa As. Magura Loamnes
   
   

Modificarea Legii Camerelor Agricole, solicitată de FNPAR

Ferma
Publicat: 19 septembrie 2011 - 12:26

FNPAR a cerut, de urgenţă, modificarea Legii Camerelor Agricole. 

„Am cerut revizuirea legislaţiei datorită faptului că din Camerele Agricole nu mai fac parte fermierii ci doar guvernanţii şi funcţionarii publici. Camerele Agricole au devenit birouri electorale în mediul rural prin care unele partide îşi fac politica, iar în viziunea noastră acestea trebuie să funcţioneze cu şi pentru agricultori”, a afirmat Viorel Matei. 

Privind situaţia structurilor asociative din sectorul agricol, preşedintele FNPAR le-a transmis oficialilor europeni că acestea nu sunt sprijinite în România de către guvernanţi.
„Toate guvernele şi toţi miniştrii au făcut eforturi de a dezintegra structurile asociative, pe care le-au privit ca pe nişte duşmani, şi nu ca pe nişte colaboratori si parteneri in obținerea de fonduri europene.  În timp ce omologii noştri sunt sprijiţi de către guvernele lor, noi suntem singura ţară din UE care nu acordă ajutor federaţiei pentru reprezentarea intereselor fermierilor la Copa-Cogeca, cea mai mare organizaţie patronală a producătorilor agricoli din UE”, a precizat Viorel Matei.

Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România a fost înfiinţată în anul 2007 şi este cea mai mare organizaţie patronală din agricultură. Membrii federaţiei reprezintă 67% din sectorul agricol din România. FNPAR are reprezentativitate la nivel european fiind afiliată la Copa Cogeca, cea mai mare organzaţie a producătorilor şi cooperativelor agricole europene.


Comedia Camerelor Agricole

*Alegerile pentru camerele agricole amânate pentru 25 septembrie*

Tribuna a avut dreptate când a prezis că cea de-a treia amânare în cazul alegerilor pentru Camerele Agricole nu este bătută în cuie.
Iată că, zilele trecute, preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă, Mihai Banu, anunţa cu dezinvoltură o nouă amânare a acestor alegeri, pentru data de 25 septembrie 2011. Motivul invocat de Banu este că "lunile iulie şi august sunt perioadă de concedii, timp în care persoanele implicate nu pot fi mobilizate pentru pregătirea alegerilor".
@n articolul anterior, intitulat "Gâlceava Camerelor Agricole" scriam că  "deputaţii UDMR nu mai susţin legea Camerelor Agricole". Acum, preşedintele Mihai Banu ne dă asigurări că "s-a căzut la pace cu UDMR". După o şedinţă a coaliţiei, pretenţiile UDMR (două amendamente - sic!) au fost rezolvate. "Colegii noştri maghiari nu mai au obiecţii şi susţin organizarea Camerelor Agricole" - a declarat deputatul PDL, Mihai Banu.
O adevărată comedie agricolă, în care principalii actori nu sunt fermierii, ci politicienii.
În final, dacă alegerile vor avea loc în septembrie, Camera Agricolă Naţională a României va funcţiona cu 2360 persoane, dispunând de: 639 camere zonale cu 1917 persoane (cu trei angajaţi fiecare); 41 camere judeţene cu 369 persoane (cu 9 angajaţi fiecare); 7 camere regionale cu 63 persoane (9 angajaţi fiecare) şi Camera Naţională cu 25 de angajaţi.
Pentru finanţarea anuală a Camerelor Agricole este nevoie de 20 de milioane de lei. "Sunt convins că o astfel de sumă poate fi alocată de Guvernul României atunci când este vorba de asistenţa tehnică pentru 1,4 milioane de fermieri".  Aici suntem de acord şi noi cu domnul Mihai Banu, mai ales că pare să fie viteaz mare: "Dacă un ministru n-are bani, punem altul!". Oare la cine s-o fi referit?

de Ioan VIDRIGHIN - Tribuna


Totul despre Camerele Agricole


Ce sunt Camerele Agricole? 
În urma unui dialog cu Secretarul Comitetului Judeţean de Iniţiativă pentru Camerele Agricole din judeţul Sibiu, jurist Rareş Seuchea, TRIBUNA vă prezintă astăzi o sinteză a principalelor prevederi care reglementează alegerea şi funcţionarea camerelor agricole zonale judeţene, regionale şi Camera Agricolă Naţională. Astfel, în Monitorul Oficial din 7 ianuarie 2010 a fost publicată Legea 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, cunoscută de toată lumea drept Legea Camerelor Agricole. Este bine de ştiut că aceste Camere Agricole reprezintă în fapt instituţii ale agricultorilor şi nu ale statului. Ele vor fi organizaţii neguvernamentale, înfiinţate la nivel zonal, judeţean, regional şi naţional, care vor prelua mare parte din activitatea fostelor Oficii Judeţene de Consultanţă Agricolă şi a Direcţiilor Judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Ele vor fi principalul mijloc de dialog dintre agricultori şi instituţiile statului. 
Camerele agricole vor fi conduse de specialişti în domeniu, care vor fi aleşi prin vot direct de către agricultori. Sistemul Camerelor agricole româneşti este organizat pe 4 niveluri: zonal, judeţean, regional şi naţional. El va funcţiona după modelul Camerelor agricole din Franţa. De organizarea primelor alegeri agricole din România postdecembristă se va ocupa un Comitet Naţional de Iniţiativă format din 8 deputaţi, 7 reprezentanţi ai agricultorilor, 4 reprezentanţi ai MADR şi câte un reprezentant al Ministetului Mediului şi Pădurilor şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor. După alegerea membrilor camerelor agricole, acest comitet de iniţiativă (la nivel regional, judeţean şi naţional) se va desfiinţa. 
Componenţa Camerelor Agricole 
Conform legii, camerele agricole zonale vor fi conduse de un colegiu format din 14 membrii, care va fi ales prin vot direct de către agricultorii sibieni. Dintre cei 14 membri se va alege un birou permanent, care va fi format din 3 agricultori, 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte şi 1 secretar. 
Colegiul camerei agricole judeţene va fi format din membrii birourilor permanente ale tuturor camerelor agricole zonale din judeţ. El va avea un birou permanent format din 9 agricultori, 1 preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 1 secretar şi 3 membri. Legea prevede că preşedintele biroului permanent al Camerei agricole judeţene trebuie să fie absolvent de studii superioare în domeniul agricol şi să aibă o vechime de minim 5 ani în activitatea agricolă. La nivelul Regiunii Centru (din care face parte şi judeţul Sibiu), Colegiul regional al camerelor agricole cuprinde toţi membri birourilor permanente ale camerelor agricole judeţene din această regiune. 
Vârful ierarhiei îl reprezintă Camera Agricolă Naţională al cărei colegiu de conducere va fi format din toţi preşedinţii camerelor agricole regionale, iar biroul său permanent va fi alcătuit din 5 membri, dintre care 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte şi 2 secretari. 
Cine poate candida pentru Camerele Agricole? 
Conform art. 5, pct. 6 din Capitolul II - Organizarea alegerilor, din Hotărârea pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 283/2010 privind Camerele agricole, "listele electorale se constituie pe baza listelor cuprinzând cererile unice de plată pe suprafaţă, aferente anului 2010, depuse de fermieri la APIA, precum şi pe baza listelor comunicate de ocoalele silvice". 
Pentru colegiile camerelor agricole zonale din judeţul Sibiu - declară jr. Rareş Seuchea - pot candida atât fermieri sibieni cât şi fermieri străini, proveniţi din ţări UE, rezidenţi în judeţul nostru. Candidaturile se înregistrează la comisia electorală de circumscripţie cu cel mult 30 de zile înainte de data alegerilor. Propunerile de candidaţi se întocmesc în 3 exemplare, din care unul se păstrează la Comitetul Judeţean de Iniţiativă, al doilea exemplar rămâne la comisia electorală de circumscripţie, iar al treilea exemplar (validat de Comitetul de Iniţiativă şi certificat de comisia electorală de circumscripţie prin semnătura preşedintelui acesteia) se restituie candidatului. 
Propunerile de candidaţi trebuie să fie însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii şi de lista susţinătorilor. 
De reţinut că fiecare candidat trebuie să prezinte o listă cu 50 de susţinători din rândul agricultorilor din colegiul respectiv sau cu minim 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia electorală zonală. 
Este interzis ca un agricultor să susţină, în acelaşi timp, candidatura mai multor persoane pentru alegerile agricole. Aşadar, fermierii trebuie să-l cunoască bine şi să aibă încredere în candidatul pe care vor să-l susţină şi să-i reprezinte. 
Candidaţii nu pot fi membri ai comisiilor electorale de circumscripţie şi nici ai birourilor electorale ale secţiilor de votare. 
Primarii sunt responsabili cu amenajarea secţiilor de votare şi asigurarea în bune condiţii a procesului de votare. 
De reţinut că, alegerile pentru colegiile camerelor agricole zonale sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot. 
Aparatul tehnic operaţional 
Aparatul tehnic operaţional al camerelor agricole zonale şi judeţene este constituit din personal preluat, fără examen sau concurs, de la camerele agricole judeţene din subordinea consiliilor judeţene. Această preluare se va face prin Hotărâre de Guvern în termen de 30 de zile de la înfiinţarea camerelor agricole la nivel zonal, judeţean, regional şi naţional. 
Repartizarea specialiştilor pe colegii zonale se realizează de biroul permanent al camerei agricole judeţene. 
Aparatul tehnic operaţional al unui colegiu zonal este alcătuit din minim 3 specialişti, adaugă Seuchea. 
Atribuţii 
Camera agricolă zonală, judeţeană, regională şi Camera Agricolă Naţională elaborează propuneri de reglementare la nivel zonal şi naţional în domeniul de activitate. Ministerul Agriculturii şi Direcţiile Agricole Judeţene vor încheia contracte de prestări servicii cu camerele agricole judeţene pentru promovarea şi aplicarea politicilor agricole naţionale şi a Politicii Agricole Comune. 
Pentru fondarea camerelor agricole şi pentru organizarea primelor alegeri, finanţarea va proveni exclusiv de la bugetul de stat. După ce camerele agricole vor deveni funcţionale, fondurile lor vor proveni şi din cotizaţiile agricultorilor înscrişi pe listele camerelor agricole, din profitul societăţilor comerciale pe care acestea le vor fonda, precum şi din sponsorizări. 
La fiecare început de an, după consultarea Camerei Agricole Naţionale, Guvernul va aloca de la bugetul de stat, banii necesari pentru completarea nevoilor financiare ale camerelor.

de Ioan VIDRIGHIN - Tribuna


Până pe 7 iulie avem camere agricole

Acesta este termenul final prevăzut în actul normativ de modificare a legii promulgate încă de la sfârşitul anului trecut. Dar aplicarea legii a întârziat. La începutul lunii aprilie abia se ştia componenţa Comitetului Naţional de Iniţiativă, în timp ce membrii comitetelor judeţene precum şi a celor regionale urmau să fie aleşi până în 15 aprilie, dată până la care trebuiau să fie aprobate şi normele de aplicare a legii, elaborate, ce-i drept, tot cu întârziere.  În ce stadiu ne aflăm şi care sunt următoarele etape până la înfiinţarea acestor structuri aflăm de la preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă pentru organizarea camerelor agricole, domnul Mihai Banu.

Modificările nu vizează esenţa legii

– S-a întârziat cu aplicarea legii şi mai nou se lucrează la modificarea acesteia printr-un nou act normativ. De ce a fost el necesar şi care sunt noutăţile pe care le aduce? 

– Există multe teorii pe seama modificării esenţiale a legii, dar de fapt cele propuse nu au nicio legătură cu schimbarea filosofiei acesteia. Doar am corectat legea în aşa fel încât să putem desfăşura alegerile. 

Ordonanţa de urgenţă ce urmează să fie aprobată curând a fost elaborată pentru a corecta o serie de prevederi, aducând însă şi unele noutăţi omise în prima variantă. Pe lângă unele greşeli de formulare, să le spunem, în lege au fost scăpate clarificările privind opţiunile celor care candidează şi a trebuit să stabilim care sunt incompatibilităţile, dar şi interdicţiile în acest sens. Am considerat de exemplu că nu pot candida primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene. În plus, prin această ordonanţă am mărit perioada de punere în aplicare a legii cu 60 de zile şi prin urmare, în loc de 7 mai, termenul final de înfiinţare a camerelor va fi în 7 iulie. 

Nu pot candida fermierii la fără frecvenţă

– Urmează alegerile. Cum se vor desfăşura acestea, când şi cine le va finanţa?

– Din estimările noastre acestea vor fi organizate la începutul lunii iunie pe modelul celor pentru consiliile locale. Dreptul de vot îl vor avea cei 1,2 milioane de fermieri înscrişi pe listele APIA şi pe cele ale ocoalelor silvice private. Practic, ei sunt consideraţi fermieri. Dreptul de a candida îl are orice fermier care trebuie să întrunească însă unele condiţii: să aducă semnăturile susţinătorilor, să aibă o pregătire profesională, să aibă o anumită cifră de afaceri. Colegiile zonale, judeţene, regionale trebuie să fie conduse de fermieri autentici, cei care ştiu ce înseamnă să produci în agricultură ca să poţi trăi. Am prevăzut în norme ca preşedintele Colegiului Zonal, de exemplu, să aibă venituri numai din propria fermă,  nu să facă agricultură part-time.

În ceea ce priveşte finanţarea alegerilor, aceasta va fi asigurată de Ministerul Agriculturii, suma ridicându-se la circa trei milioane lei. Cât despre funcţionarea camerelor agricole, la ora actuală există în bugetul Ministerului o resursă financiară repartizată actualelor camere agricole judeţene care se vor desfiinţa şi vor trece în noile structuri. Între timp, se vor încheia contractele de prestări de servicii între Ministerul Agriculturii şi Camera Agricolă iar după înfiinţare fermierii vor stabili dacă e nevoie de cotizaţii şi la ce nivel trebuie să se ridice acestea.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 8, 16-30 APRILIE 2011


Ieri, la sala de conferinte a Hotelului Parc a avut loc sedinta de constituire a comitetelor judetene de initiativa pentru infiintarea camerelor agricole in judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu, din regiunea 7 Centru, precum si a celui pentru infiintarea Camerei Agricole Regionale. 

La nivelul judetului Alba, comitetul de initiativa este format din Ioan Stanciu (directorul Directiei Agricole Judetene Alba) - presedinte, Radu Moldovan (vicepresedintele Asociatiei Crescatorilor de Bovine Alba) - vicepresedinte, Ovidiu Dragut (Camera Agricola Judeteana a CJ Alba, fostul Oficiu Judetean de Consultanta Agricola) - secretar, Ileana Barbantan (director Institutia Prefectului), Felicia Hondola (director APIA Alba), managerul Transavia Ioan Popa (vicepresedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari din România) si Gheorghe Oarga (ITRSV).

La intalnirea de ieri, in urma votului participantilor, s-a stabilit ca fiecare judet sa gazduiasca trimestrial, prin rotatie, comitetul de initiativa regional, iar presedintii comitetelor judetene de initiativa sunt membri de drept ai comitetului de initiativa regional.

De asemenea, a fost aleasa si echipa de conducere a comitetului de initiative regional, astfel ing. Ioan Stanciu va fi presedinte, secondat de Konczei Csaba (CV) - vicepresedinte, Calin Achim (BV) - secretar, Gheorghe Budrala (SB), Eugen Torok (HR) si Teofil Cengher (directorul adjunct DAJ MS) ca membri ai comitetului.

Discutiile din cadrul intalnirii au vizat si modalitatile de aplicarea legii, cel mai important aspect fiind legat de faptul ca primarii vor trebui sa asigure logistica privind desfasurarea alegerilor pentru conducerile camerelor agricole locale (sectii de votare, urne etc), ei nemaiavând apoi atributii pe aceasta linie.

In judetul Alba vor functiona cel putin 21 de camere agricole.

Sedinta a fost condusa de senatorul Alexandru Peres, vicepresedintele Senatului Romaniei, alaturi de care s-au mai aflat parlamentarii Nicolae Dobra si Corneliu Olar (Alba), Edler Andras (Covasna) si Florin Postolachi (Brasov) .

preluat de pe www.stiriazi.ro


Pedelistii vor sa puna agricultura la picioarele marilor proprietari de terenuri prin modificarile pregatite la Legea Camerelor Agricole. Presedintii Camerelor Agricole Judetene ar urma sa fie alesi doar dintre marii proprietari de terenuri sau de exploatatii zootehnice. Printre modificarile dorite de pedelisti se mai afla angajarea la noile Camere doar a personalului contractual, care poate fi concediat oricand daca nu este pe placul sefilor. Micii agricultori ajung bataia de joc a politrucilor pedelisti din Ministerul Agriculturii. Ultimele modificari pregatite la Legea Camerelor Agricole ii pun pe micii fermieri la dispozitia marilor proprietari de terenuri. Doar fermierii care detin cateva sute de hectare de teren sau mari exploatatii zootehnice vor avea dreptul de a fi alesi la conducerea Camerelor Agricole Judetene, institutii care vor decide viitorul agriculturii. Aceste modificari ar urma sa faca parte dintr-un act normativ ce va fi promovat in zilele urmatoare de catre ministrul Agriculturii. Acestia ar urma sa fie alesi daca sunt ingineri agricoli cu o vechime de minim cinci ani. Nu in ultimul rand, functionarii din Camerele Agricole ar urma sa fie doar personal contractual. Altfel spus, angajarile se pot face „pe ochi frumosi“ iar concedierile depind de bunavointa sefilor.

Bani pentru campanie

Miza politica a alegerilor pentru Camerele Agricole pare sa-i fi orbit pe sefii pedelisti. Camerele sunt vazute de sefii PDL doar ca un instrument de manipulare a taranilor care trebuie sa aduca voturi pentru pedelistii cazuti in dizgratia romanilor dupa doi ani de guvernare falimentara. PDL-istii au selectat persoane la nivelul localitatilor care sa se ocupe de pregatirea listei candidatilor la alegeri si a sustinatorilor. Fiecare astfel de „organizator“ se pare ca va avea si o suma de bani pe care sa ii foloseasca in convingerea alegatorilor. Potrivit legii Camerelor Agricole, aceasta institutie trebuie sa stabileasca colegiile zonale, respectiv ce localitati vor fi arondate camerelor agricole locale.

Cine voteaza pentru Camerele Agricole

Potrivit calendarului initial, taranii vor fi chemati la urne in perioada urmatoare pentru a stabili conducerile Camerelor Agricole zonale. Teoretic, pana la inceputul lunii mai ar trebui sa fie organizate alegeri in fiecare localitate pentru desemnarea fermierilor care vor face parte din Camerele Agricole zonale.
Vor participa la vot fermierii care se afla in baza de date a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, a ocoalelor silvice private. Acestora li se adauga membrii asociatiilor, sindicatelor, patronatelor din agricultura si domeniile conexe.

preluat de pe www.stiriazi.ro


Prima reuniune a Comitetului Naţional de Iniţiativă (CNI) privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, stabilit în baza Legii nr. 283/2010 a avut loc în data de 23 martie 2011, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În cadrul reuniunii, prezidată de deputatul Mihai Banu, preşedintele CNI, a fost stabilită organigrama Comitetului, formată din:

- şapte subcomitete regionale, coordonate fiecare de câte un parlamentar, membru al CNI

- secretariatul, alcătuit din reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ai Ministerului Mediului şi Pădurilor şi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, membri ai CNI, coordonat de Secretarul de Stat Adrian Rădulescu din cadrul MADR

- aparatul tehnic format din reprezentanţii Compartimentului de extensie şi formare profesională din cadrul MADR.

Cu această ocazie, au fost programate şi o serie de acţiuni care se vor desfăşura, astfel:

- stabilirea Protocolului între MADR şi Comitetul Naţional de Iniţiativă

- stabilirea Comitetelor Regionale şi Comitetelor Judeţene de Iniţiativă

- elaborarea Normelor metodologice la Legea Camerelor Agricole

Comitetul National de Iniţiativă se va reuni la sediul MADR, săptămânal, în fiecare zi de miercuri.

Sursa: Agerpres


 
Agroinfo » Articole Management si politica agrara » Adrian Rădulescu (MADR): Camerele Agricole vor fi funcţionale din iunie

Adrian Rădulescu (MADR): Camerele Agricole vor fi funcţionale din iunie

Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR)

Trimisul special Agerpres, Mario Creţu, transmite: Camerele Agricole vor fi funcţionale în luna iunie a acestui an, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, prezent la cel mai mare târg de produse bio din lume - Biofach 2011.

'Din păcate Comitetul Naţional de Iniţiativă nu a fost încă constituit, probabil că se va face în această săptămână, iar până la sfârşitul lunii mai sau iunie vom avea Camerele gata finalizate', a spus Adrian Rădulescu.

Acesta a precizat că agricultura din România nu avea o instituţie reprezentativă pentru agricultori, dar aceasta va fi în prezent Camera Agricolă. 'Aici vor fi implicaţi toţi agricultorii, urmează ca deciziile şi reprezentativitatea să fie legalizată, astfel încât Camerele să reprezinte agricultorii la toate nivelele', a explicat Rădulescu.

La sfârşitul lunii decembrie a fost promulgată Legea camerelor agricole, a căror înfiinţare se va face pe etape. Primele care se vor constitui vor fi colegiile camerelor agricole zonale, apoi pe rând cele judeţene, regionale şi naţionale. Cei care vor avea rolul de a organiza alegerile şi de a se ocupa de bunul mers al lucrurilor vor fi membrii comitetelor de iniţiativă organizate, de asemenea, la nivel regional, judeţean şi naţional şi care se dizolva după validarea alegerilor membrilor colegiilor. 

Potrivit legii, Camerele Agricole se vor autofinanţa din cotizaţiile membrilor, doar că, la începutul fiecărui an, se vor stabili împreună cu Ministerul Agriculturii o serie de servicii pe care acestea le vor efectua contra cost. În prezent, se aşteaptă normele metodologice de aplicare a Legii nr. 283/28 decembrie 2010, precum şi listele cu membrii comitetelor de iniţiativă. 

Camerele agricole sunt organizaţii neguvernamentale, de utilitate publică, non-profit, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta şi promova interesele socio-economice ale populaţiei care derulează activităţi în domeniile agriculturii. Noua instituţie a Camerelor Agricole nu va putea funcţiona numai din fonduri de la bugetul de stat, ci va trebui să-şi creioneze propriul suport financiar în sistemul agricol, în serviciile pentru fermieri şi pentru instituţiile statului.

Sursa: Agerpres


Legea Camerelor Agricole

Actualitate,18 Feb 2011
Drum de ţară...

O lege care îşi pune singură beţe-n roatele

Comitetul Naţional de Iniţiativă, care, printre altele, va elabora normele de aplicare a Legii Camerelor Agricole, nu a putut fi constituit la termenul prevăzut în lege chiar din cauza unor scăpări ale actului normativ, potrivit declaraţiilor ministrului Agriculturii. „Sunt propuneri, însă n-au putut fi materializate pentru că sunt nişte scăpări ale legii.

De pildă, nu spune cine face hotărârea de guvern pentru formarea Comitetului de Iniţiativă şi atunci, prin ordonanţă de urgenţă, încercăm să rezolvăm aceste scăpări. Comitetul este stabilit, dar nu este oficializat prin hotărâre de Guvern”, ne-a declarat ministrul Agriculturii la sfârşitul lunii ianuarie, după ce termenul prevăzut în lege, de 10 zile de la intrarea în vigoare a actului, expirase deja de aproape două săptămâni.

„Era un termen în lege, dar apărând aceste imperfecţiuni, după ce apare ordonanţa o să punem în practică toate aceste lucruri. Eu cred că în prima jumătate a anului se va începe procedura pentru constituirea camerelor agricole”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Potrivit acestuia, din partea Ministerului Agriculturii au fost propuşi pentru a face parte din Comitetul Naţional de Iniţiativă secretarul de stat - Adrian Rădulescu, directorul de cabinet al ministrului - Gheorghe Vaida, consilierul ministrului Agriculturii în domeniul îmbunătăţiri funciare - Voicu Todor şi fostul director al Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă - Ştefan Mantea.

Campanie APDRP
Află tot ce vrei să ştii despre PNDR!

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a lansat, din 2 februarie a.c., campania de informare pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) „Fonduri europene pentru mediul rural”.

Pe parcursul a 5 luni, vor avea loc întâlniri cu grupuri mici, de câte 7 persoane, din mediul rural (250 de întâlniri, câte 6 în fiecare judeţ), ateliere de lucru sub forma unor caravane informative (208 întâlniri, câte 4 în fiecare judeţ, desfăşurate cu grupuri de 20 de persoane), iar, începând din martie, conferinţe judeţene (43 de întâlniri la nivel naţional) ce vor reuni grupuri mari, de 150 persoane, inclusiv reprezentanţi ai mai multor instituţii cu care beneficiarii fondurilor europene nerambursabile intră în legătură, precum şi seminarii tematice (64 de întâlniri, câte aproximativ 8 în fiecare regiune), care se vor desfăşura la nivel judeţean, cu grupuri de aproximativ 40 de persoane şi vor cuprinde aspecte concrete de alcătuire şi derulare a proiectelor de investiţii finanţate prin PNDR.

În acest scop, din partea APDRP vor participa experţi evaluatori şi responsabili de achiziţii şi plăţi care vor explica în mod concret cum pot fi evitate greşelile în accesarea fondurilor europene.

Campania de informare are şi o componentă de exemplificare cu proiecte, ce va cuprinde câte 1 vizită de documentare la diferite proiecte finanţate prin PNDR sau prin SAPARD în fiecare regiune (8 întâlniri la nivel naţional) şi la care vor participa grupuri de câte 10 reprezentanţi ai  mass-media naţională şi locală.

De asemenea, vor fi organizate 9 evenimente publice, câte unul în fiecare regiune (ex.: Târgul finanţărilor europene pentru dezvoltare rurală, Târgul beneficiarilor fondurilor europene, Târgul produselor realizate prin programe europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală), care vor reuni beneficiari ai unor proiecte, instituţii implicate în derularea fondurilor europene şi bănci finanţatoare.

La campanie vor participa personal APDRP şi reprezentanţi ai APIA, FGCR, FNGCIMM, ANSVSA, instituţiilor bancare cu care Ministerul Agriculturii colaborează, precum şi instituţii publice partenere.

ŞTIRI 

Investiţiile PNDR, monitorizate 2 ani

Perioada de monitorizare a investiţilor realizate prin PNDR a fost redusă, din 2011, de la 5 ani la minim 2 ani, conform prevederilor Regulamentelor europene, şi va fi aplicată atât noilor contracte de finanţare, cât şi celor în derulare, informează APDRP.

Mod de plată pentru beneficiarii PNDR

Beneficiarii PNDR pot primi finanţarea nerambursabilă în maxim cinci tranşe, termenul de rambursare a cheltuielilor eligibile aferente fiecărei tranşe fiind de maxim 90 de zile calendaristice de la data la care Cererea de plată este înregistrată la Oficiul Judeţean al APDRP la care a fost depus şi proiectul.

De asemenea, beneficiarii trebuie să depună la OJPDRP Declaraţia de eşalonare a depunerii Dosarelor Cererilor de Plată în maxim 30 de zile de la avizarea primului dosar de achiziţie (excepţie făcând dosarele de servicii).

La fiecare tranşă de plată, se va calcula valoarea plătită în euro şi în lei la cursul Băncii Centrale Europene din penultima zi lucrătoare a lunii precedente efectuării plăţii.

RGA: Primele rezultate, în iunie

Colectarea din teren a datelor statistice la Recensământul General Agricol 2010 a fost finalizată în toată ţara, potrivit informaţiilor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Între 1 - 28 februarie se va desfăşura o anchetă de control a datelor înregistrate. Primele rezultate provizorii vor fi anunţate în iunie 2011, iar rezultatele finale vor fi comunicate în iunie 2012.

preluat din Ferma


Reorganizarea camerelor agricole judeten ar presupune existenta in judetul Satu Mare a aproximativ 70 de specialisti, spune directorul Fodor Istvan.

In primavara anului trecut, in judete s-au constituit camerele agricole judetene cu dubla subordonare. Ar fi urmat sa se constituie reprezentante ale acesteia si in comune. Pentru un asemenea demers era necesara o lege clara prin care sa se lamureasca obiectul de activitate al acestor camere, surse de finantare a activitatii s.a.

Iata ca in ultima parte a anului 2010 a fost adoptata o lege privind organizarea si functionarea acestor camere agricole judetene. Potrivit unor specialisti legea este nefunctionala si necesita amendata.

Dupa cum ne-a spus Fodor Istvan, directorul Camerei Agricole judetene Satu Mare, acest act normativ trebuie armonizat cu realitatea romaneasca pentru a deveni functional. In prezent se lucreaza la modificarea legii.

Interlocutorul nostru considera ca o institutie precum cea pe care o conduce isi poate rezolva autofinantarea in proportie de maximum 10-15%. Diferenta cheltuielilor de functionare, asa cum este si in alte state ale Uniunii Europene (UE) trebuie sa fie suportata de la buget. Daca va fi obligatorie autofinantarea, camerele agricole judetene nu pot functiona. Ele sunt sortite pieirii.

Directorul Fodor considera ca este imposibil de asigurat personalul necesar unei asemenea camere in conditiile in care un specialist ar trebui sa consilieze aproximativ 400 de exploatatii agricole si/sau ferme. Din evidentele oficiale rezulta ca la nivel de judet sunt inregistrate peste 27.000 de exploatatii mai mari sau mai mici.

O simpla impartire ar arata ca teoretic in cadrul Camerei Agricole judetene ar trebui sa fie aproximativ 70 de specialisti. Acestia lipsesc. Nici n-ar fi banii necesari pentru salarii si alte cheltuieli. Azi, aceasta institutie din Satu Mare are 23 de angajati.

Informatia zilei


Trei proiecte de legi pentru agricultori

Tribuna - 21 februarie 2011 23:24 
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat recent că, la minister, se lucrează intens la elaborarea a trei iniţiative legislative importante pentru agricultori. Este vorba de "Proiectul Legii îmbunătăţirilor funciare", care a fost deja întocmit şi acum urmează procedurile de aprobare. Proiectul prevede măsuri de restructurare în acest domeniu şi de îmbunătăţire a activităţilor de irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului. 
Al doilea proiect se referă la "igienizarea terenurilor agricole". O iniţiativă cu totul salutară prin comparaţie cu ameninţările nu tocmai ortodoxe la adresa celor care lasă terenurile agricole nelucrate. 
"Nu putem institui obligativitatea cultivării terenurilor, dar putem obliga proprietarii să le cureţe şi să le igienizeze. Astfel, sperăm să rezolvăm problema terenurilor nelucrate" - preciza Valeriu Tabără. 
Al treilea proiect vizează "modificarea legii arendei". La ultima întâlnire de la Bruxelles a miniştrilor agriculturii din ţările UE s-a discutat despre necesitatea introducerii unor măsuri care să permită crearea exploataţiilor agricole performante. 
În acest context, "pentru agricultura României, arendarea poate avea un rol important. Se are în vedere o arendare pe termen lung, astfel ca cei care investesc în terenuri să poată beneficia realmente de acestea", afirma ministrul Tabără. 

Fermierii vasluieni, pe picior de plecare la protestele de la Bucuresti

REVOLTÃ. Cei mai importanti fermieri din judet, toti membri ai Asociatiei Grup Est-Husi, sunt gata de plecare la Bucuresti si chiar la Bruxelles, dacã forul superior, Liga Asociatiilor Producãtorilor Agricoli din România, decide sã se alinieze protestelor anuntate de cãtre Federatia “Agrostar” cu privire la politizarea excesivã a Camerelor Agricole. “Astãzi se decide dacã vom participa si noi la actiuni. Eu îmi doresc acest lucru, pentru cã Legea Camerelor Agricole trebuie neapãrat curãtatã de factorul politic. Avem nevoie de fermieri veritabili la conducerea Camerelor zonale si judetene pentru ca drepturile tuturor celor 40.000 de fermieri votanti din judet sã fie apãrate.”, precizeazã Ioan Nechifor, presedintele Asociatiei Est – Husi. Cel mai probabil, judetul Vaslui va avea 15 Camere Agricole zonale si tot atâtea colegii agricole, totul fiind coordonat de Camera Agricolã Judeteanã. Primele alegeri pentru birourile permanente ale acestora se vor desfãsura în data de 8 mai 2011. Încã nu se cunoaste ce minister va plãti cheltuielile cu alegerile.

NEMULTUMIRI. Actuala Lege a Camerelor Agricole intratã în vigoare în ianuarie 2011 nemultumeste pe fermierii vasluieni, acestia considerând cã politizarea la nivelul structurilor care vor organiza alegeri pentru Camerele zonale este una excesivã. Discutiile la nivel national pentru Legea Camerelor Agricole au durat aproape doi ani, ajungându-se, în final, la un acord între toate pãrtile implicate, însã legea a fost aprobatã si promulgatã într-o formã diferitã decât cea convenitã între partenerii de dialog. Mai exact, în Comitetul National de Initiativã compus din 21 de persoane – organism care va coordona alegerile pentru Camerele Agricole zonale, judetene si regionale – fac parte mai multi deputati, senatori si functionari ai ministerelor decât reprezentanti ai asociatiilor de producãtori din tarã. Mai exact, din comitet fac parte sapte reprezentanti ai formelor asociative din agriculturã, patru reprezentanti ai Ministerului Agriculturii, câte unul din partea Ministerelor Mediului si Administratiei si Internelor si opt parlamentari. Protestele anuntate în aceastã sãptãmânã de cãtre Federatia Sindicalã “Agrostar” sunt reactie a acestei politizãri, reprezentantii acesteia declarând cã se va ajunge cu contestatiile pânã la Bruxelles. Peste câteva zile, sunt asteptati 2.000 de fermieri la Bucuresti, într-o actiune de amploare. Vestea este bine primitã de cãtre una dintre cele mai puternice asociatii a fermierilor din judet, Asociatia Grup Est-Husi. “Mâine( astãzi, n.r.) se decide dacã vom participa si noi la aceste actiuni. Eu chiar îmi doresc acest lucru, pentru cã Legea Camerelor Agricole trebuie neapãrat curãtatã de factorul politic, nu poate fi lãsatã în aceastã formã. Avem nevoie de fermieri veritabili la conducerea Camerelor Agricole zonale si judetene pentru ca drepturile tuturor celor 40.000 de fermieri votanti din judet sã fie apãrate.”, precizeazã Ioan Nechifor, presedintele Asociatiei Est – Husi. Conform noii legi, Camerele Agricole sunt organizatii neguvernamentale de utilitate publicã, non-profit, create cu scopul de a reprezenta si promova interesele socio-economice ale populatiei, care deruleazã activitãti în domeniile agriculturii, adicã fermierii. Banii cu care vor functiona aceste Camere nu vor veni numai de la bugetul de la stat, ci si din serviciile asigurate fermierilor sau chiar statului. Comitetele regionale si judetene de initiativã vor asigura bunul mers al alegerilor membrilor colegiilor zonale si judetene, cu alte cuvinte ai Camerelor Agricole zonale si judetene. Colegiul unei Camere Agricole zonale este format din 9 reprezentanti si 5 membri supleanti alesi prin vot secret. În termen de maximum 15 zile de la data validãrii alegerilor, colegiul Camerei Agricole zonale se întruneste în sedintã ordinarã si îsi alege biroul permanent alcãtuit din presedinte, vicepresedinte si secretar. Presedintii birourilor permanente ai Camerelor Agricole zonale fac parte din colegiul judetean. Unul dintre acestia va fi “sef pe judet”, adicã va fi ales presedintele biroului permanent al Camerei Agricole Judetene.

Judetul Vaslui va avea 15 Camere Agricole zonale

IPOTEZE. Bãcãoanii deja stiu cã vor avea 19 Camere Agricole zonale, asta deoarece deputatul PDL de Bacãu, Mihai Banu, face parte din Comitetul National de Initiativã si deja a fãcut propunerea de împãrtire pentru acest judet, ziarele din judetul vecin continând materiale ample despre planurile deputatului în teritoriu. La Vaslui, totul merge mult mai greu, deoarece nu avem niciun reprezentant în acest organism national. “Din ce se aude, judetul Vaslui va fi împãrtit în 15 Camere Agricole zonale si în tot atâtea colegii agricole.”, spune Ioan Nechifor. De altfel, totul va fi mult mai limpede în momentul când vor apãrea normele metodologice de aplicare a Legii Camerelor Agricole. “Încã nu au apãrut aceste norme. Nu stim nici când va fi înfiintat Comitetul Judetean de Initiativã la Vaslui, care va coordona alegerile din camerele zonale. Totusi, într-o recentã întâlnire pe care am avut-o cu secretarul de stat Adrian Rãdulescu si la care au participat 100 de fermieri din judetul nostru, s-au dat asigurãri cã aceste Camere Agricole nu vor fi politizate, iar apãrarea drepturilor acestora vor fi o prioritate.”, a declarat Mihai Ardelean, directorul Directiei Agricole si de Dezvoltare Ruralã Vaslui. Desi nu au apãrut normele metodologice de aplicare, conform noii legi, acestea trebuie sã aibã loc la 120 de zile de la promulgare, adicã, duminicã, 8 mai 2011. La Vaslui, sunt asteptati la vot aproape 40.000 de fermieri.

REACTIE

Nechifor: “Cine o sã-l aleagã pe Ion Manole?! Pãi ce, el este fermier?!”

În acest moment, existã o Camerã Agricolã a judetului Vaslui care are aproximativ aceleasi atributii conferite de noua Lege a Camerelor Agricole. Totusi, aceasta se va dizolva în momentul în care noile structuri ale Camerelor Agricole zonale, judetene si regionale vor apãrea în peisaj. Pânã atunci, directorul interimar al actualei Camere Agricole, aflatã în subordinea Consiliului Judetean(CJ) Vaslui, rãmâne Ion Manole. Dupã o experientã “nefericitã” ca director administrativ la Spitalul Judetean de Urgentã Vaslui, prin bunãvointa sefilor de la judet, acesta s-a pripãsit la Camera Agricolã, fostul Oficiu Judetean de Consultantã Agricolã. Surse din administratia judetului spun cã Ion Manole s-a si apucat sã tragã puternic sfori pentru a intra în viitorul birou permanent al Camerei Agricole Judetene, tintind, desigur, postul de presedinte al acestuia. Unde mai pui cã acest presedinte va face parte automat, potrivit legii, din biroul permanent al Comitetului Agricol Regional. Si acestia, la rândul lor, vor trebui sã aibã un presedinte ales prin vot secret. La rândul sãu, acest presedinte va face parte din biroul permanent al Camerei Nationale Agricole… Este usor de înteles ce viseazã fiecare membru sau presedinte din aceste comitete si comitii: o pozitie cât mai sus. “Am auzit si eu asemenea zvonuri cum cã Ion Manole, fostul presedinte al CJ Vaslui, ar dori sã prindã un loc în forurile de conducere ale Camerei Agricole Judetene. Nu stiu dacã este o idee bunã si nici nu cred cã acesta va avea o reusitã în acest sens. Cine o sã-l aleagã pe Ion Manole?! Pãi ce, el este fermier?! Noi trebuie sã fim reprezentati de oameni care cunosc treburile în acest domeniu. Nu putem lãsa pe cei de la judet sã ne bage pe cine vor ei pe gât!”, este de pãrere presedintele Ioan Nechifor.

De ce sunt importante cu adevãrat Camerele Agricole

În afara rolului consultativ pe care aceste Camere le au, existã si alte atributii deosebit de importante atât pentru membrii Camerelor, dar mai ales pentru populatie. Una dintre cele mai importante ar fi avizarea scoaterii din circuitul agricol a terenurilor arondate colegiilor agricole. În continuare, Camerele vor elabora documentatiile pentru schimbarea categoriilor de folosintã a terenurilor. Iatã alte atributii importante: elaboreazã documentatiile pentru înscrierea în cartea funciarã a terenurilor agricole si forestiere; avizeazã tãierile de nuci din afara fondului forestier; avizeazã tãierile din plantatiile din afara fondului forestier; certificã si calitatea de producãtor agricol; reprezintã interesele colegiului zonal în relatiile cu reprezentantii Consiliilor locale si Primãriilor arondate. Pe lângã alte atributii cu rol consultativ, se poate vedea lesne cã aceste Camere vor avea un rol extrem de important în viata agricolã a judetului. Sunt institutii unde banul public poate sã si greseascã directia spre buzunarele unor bãieti destepti din judet.

articol din Vremea Nouă


Camerele Agricole, transformate în camere politice?

Economie - Cristina Chicoş / cristina.chicos@curierulnational.ro


Agrostar acuză politizarea Camerelor Agricole şi ameninţă cu proteste în Bucureşti şi Bruxelles
Olteanu (UNPCPR): S-au pus oameni la conducere pe criterii de prietenie sau de clasă politică


Federaţia Agrostar ameninţă că va scoate în stradă, săptămâna viitoare, circa 2.000 de fermieri şi că va organiza manifestaţii, în premieră, la Bruxelles, agricultorii acuzând politizarea Camerelor Agricole. "Agrostar va picheta de săptămâna viitoare Guvernul, Ministerul Agriculturii şi Camera Deputaţilor. Vor participa 2.000 de agricultori la aceste proteste. Vom protesta şi la Bruxelles, în premieră, şi ne vom bate pentru depolitizarea Camerelor Agricole", a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Agrostar, Nicolae Ştefan, citat de Mediafax.
Federaţia a anunţat că va sesiza Comisia Europeană cu privire la situaţia creată în cadrul Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, care a exclus din rândul membrilor Comitetului Naţional de Iniţiativă pentru înfiinţarea Camerelor Agricole reprezentanţi ai asociaţiilor de profil reprezentative la nivel naţional. "În schimb au fost acceptate forme asociative fără reprezentativitate, ceea ce demonstrează politizarea acestor structuri. Un consorţiu comunal din localitatea Vâlcele din Calăraşi a bătut federaţia Agrostar la un vot pentru intrarea în comitetul de iniţiativă", a spus Ştefan. 

"Politicul are alte interese decât relansarea sectorului''

Potrivit reprezentanţilor Agrostar şi ai Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), discuţiile pentru Legea Camerelor Agricole au durat doi ani şi s-a ajuns la un acord între toate părţile implicate, însă legea a fost aprobată şi promulgată într-o formă diferită decât cea convenită cu partenerii sociali. Legea a intrat în vigoare pe 7 ianuarie, iar în termen de 10 zile de la promulgare ar fi trebuit înfiinţat Comitetul Naţional de Iniţiativă, membrii acestuia urmând să fie numiţi prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor. Din acest comitet fac parte şapte reprezentanţi ai formelor asociative din agricultură, patru reprezentanţi ai MADR, câte unul din partea ministerelor Mediului şi Administraţiei şi Internelor şi opt parlamentari. "Ce caută parlamentarii în conducerea Camerelor Agricole? Camerele Agricole sunt nişte instituţii ale agricultorilor. Politicul din România are alte interese decât relansarea sectorului, şi anume să susţină evaziunea şi importurile şi să ţină sub tutela politică toată agricultura. În comitetul de iniţiativă se regăsesc doar oameni care reprezintă interesele partidului de guvernare. Miza sunt fondurile europene, ca să poată controla electoratul", a apreciat Nicolae Ştefan.
În consecinţă, reprezentanţii Agrostar şi FNPAR cer modificarea de urgenţă a legii şi eliminarea parlamentarilor din structurile de decizie.

UNPCPR: Nu s-au consultat agricultorii

Totodată, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), Costel Olteanu, ne-a menţionat că susţine demersurile federaţiei Agrostar confirmând faptul că se doreşte transformarea Camerelor Agricole în camere politice. ''Noi vrem ca aceste Camere să fie instrumente de lucru ale fermierilor, nu ale organizaţiilor de susţinere în colegiile electorale ale politicienilor. Am văzut componenţa Comitetului şi am rămas total dezamăgit de lipsa de reprezentativitate ale unor ''cetăţeni'', membri ai acestui Comitet. Sperăm ca în înţelepciunea sa, premierul Emil Boc să intervină şi măcar ca acele puţine locuri acordate fermierilor din România să le aparţină lor'', a declarat pentru Curierul Naţional Costel Olteanu.
Mai mult, acestea ne-a mai spus că propunerile patronatelor din domeniu nu sunt luate în considerare. ''Pentru desemnarea sectorului de siguranţa alimentelor şi a animalelor nu au fost luate în considerare propunerile Federaţiilor Patronatelor ale Medicilor Veterinari. Nici măcar nu au fost consultanţi. Mâine (azi - n.r.) la întâlnirea cu premierul Emil Boc îi voi înainta acestuia un protest oficial referitor la această situaţie'', ne-a mai explicat preşedintele UNPCPR.

Agrostar: Tabără este vinovat de scumpirea pâinii

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, ar trebui să demisioneze pentru că nu a gestionat exporturile de grâu şi România va fi nevoită să importe, situaţie care va duce la scumpirea cu 10% a pâinii, a mai declarat preşedintele Agrostar, Nicolae Ştefan. "Din cauza tâmpeniilor făcute de minister în ultimele luni, inclusiv ce a spus ministrul, că piaţa grâului e liberă şi putem să exportăm, vom lua grâu cu 270 euro pe tonă, după ce am exportat cu 170 de euro în toamnă", a spus Ştefan. 
El a afirmat că alte state şi-au securizat exporturile de grâu şi nu au ajuns în situaţia României care, rămasă fără rezerve de cereale, va importa la preţuri mult mai mari decât cele la care a exportat. "Normal că va creşte preţul cu 10-15% la pâine, că vrea sau nu domnul Tabără. El ar trebui să-şi dea demisia pentru că nu a fost în stare să gestioneze situaţia grâului. Ar fi trebuit să se ducă la premierul Boc cu demisia şi să-i spună că (...) n-a putut gestiona situaţia", a spus Ştefan. Acesta estimează că în următoarea perioadă vor creşte preţurile şi în zootehnie, pe fondul scumpirii cerealelor. 

România nu va avea de unde importa grâu

Reprezentantul Agrostar a afirmat că este posibil să se ajungă la un blocaj al grâului pe pieţele internaţionale şi România să nu aibă de unde importa. Potrivit lui Ştefan, se va apela în acest caz la rezerva de stat de 200.000 de tone, care va fi suficientă pentru o lună, maxim două. El l-a acuzat pe ministrul Agriculturii de lipsă de iniţiativă. "Tabără ne spune doar tâmpenii sau prostii şi nu face nimic concret. Vine şi ne spune numai poezii, dar n-a făcut nimic concret. Un proiect de lege, măcar", a spus Ştefan. 

Camerele Agricole vor fi organizaţii neguvernamentale, de utilitate publică, non-profit, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta şi promova interesele populaţiei care derulează activităţi în agricultură şi producţie alimentară, dezvoltare rurală, pescuit şi acvacultură, silvicultură, îmbunătăţiri funciare, cercetare ştiinţifică de specialitate, fitosanitar, optimizarea exploataţiilor şi conservarea solurilor.

Curierul Naţional


A fost promulgată Legea Camerelor Agricole


de Ioan VIDRIGHIN
08 februarie 2011 22:50 
În Monitorul Oficial, nr. 15/7 ianuarie 2011, a fost publicată Legea Camerelor pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală.
Aceste Camere agricole urmează să fie organizate la nivel local, judeţean, regional şi naţional. Membrii camerelor vor fi aleşi atât dintre fermieri, cât şi dintre reprezentanţii sectoarelor anexe. Alegerile vor fi organizate de un comitet de iniţiativă, din care vor face parte şi reprezentanţi ai MADR. 
Fondurile necesare organizării alegerilor şi finanţării camerelor agricole vor fi asigurate din bugetul Ministerului Agriculturii şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. 
"Odată cu înfiinţarea Camerelor agricole - a declarat ministrul Valeriu Tabără - va trebui să rezolvăm problema specialiştilor-consultanţi. Să vedem câţi vor fi preluaţi de noile structuri şi care va fi, în continuare, rolul direcţiilor agricole."
Un bun cunoscător şi comentator al politicilor agricole, Alexandru Lăpuşan, crede că "această lege va introduce încă o structură politizată care, odată implementată, va autogenera energie pentru o bătălie perpetuă în zona rurală". 
Personal, înclin să-i dau dreptate. Sunt voci care spun că, din acest motiv, şi din altele, Legea Camerelor Agricole ar putea fi retrasă. Mira-m-aş!

 


Avem o lege a camerelor agricole

I.   BANU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 3, 1-15 FEBRUARIE 2011

La sfârşitul lunii decembrie a fost promulgată în sfârşit Legea camerelor agricole, a căror înfiinţare urmează să se facă pe etape. Primele care se vor constitui vor fi colegiile camerelor agricole zonale, apoi pe rând cele judeţene, regionale şi naţionale. Cei care vor avea rolul de a organiza alegerile şi de a se ocupa de bunul mers al lucrurilor vor fi membrii comitetelor de iniţiativă organizate, de asemenea, la nivel regional, judeţean şi naţional şi care se dizolvă după validarea alegerilor membrilor colegiilor. Important de reţinut este faptul că, în esenţă, camerele agricole se vor autofinanţa din cotizaţiile membrilor, doar că, la începutul fiecărui an, se vor stabili împreună cu MADR o serie de servicii pe care acestea le vor efectua contra cost. În prezent, se aşteaptă normele metodologice de aplicare a Legii nr. 283/28 decembrie 2010, precum şi listele cu membrii comitetelor de iniţiativă. Cel care s-a implicat încă de la început în elaborarea acestei legi şi care este cel mai în măsură să ne vorbească despre prevederile sale este secretarul de stat în cadrul MADR, Adrian Rădulescu.

Elementele de noutate

– Pentru început, vă rugăm să ne spuneţi ce aduce nou Legea Camerelor Agricole?

– În sfârşit, agricultorii au posibilitatea de a-şi lua destinul în propriile mâini. Conform acesteia, toţi agricultorii care primesc sprijin APIA sunt membri de drept ai camerelor agricole. Tot prin lege sunt obligaţi să plătească cotizaţii al căror cuantum va fi stabilit anual de Camera Agricolă Naţională. Aceste forme de organizare sunt lucrative, adică în cadrul lor pot fi înfiinţate societăţi comerciale de prestări servicii pentru agricultori. Camerele agricole vor avea şi rolul de a oferi consultanţă. Ele vor reprezenta, practic, interfaţa dintre stat, Administraţia Publică şi fermier, pentru că vor avea specialişti care să facă faţă unor discuţii ca de la o instituţie la alta. La ora aceasta, nu există o reprezentativitate legală a fermierului în teritoriu. Preşedintele Camerei Agricole Zonale trebuie să-i reprezinte pe oricare din fermieri în relaţia cu APIA, de exemplu, fără să se ajungă până la Bucureşti cu multe dintre problemele lor. Lucrurile ar trebui să se rezolve mult mai operativ prin intermediul acestor camere.

– Care va fi rolul direcţiilor agricole şi al celorlalte unităţi aflate în subordine în momentul în care aceste camere agricole vor intra în funcţie?

– După ce îşi vor începe activitatea aceste noi structuri, vom vedea. Sunt anumite funcţii care nu pot trece la camerele agricole. Cum este, de exemplu, cazul direcţiilor agricole care vor avea rolul de control şi autorizare sau domeniul fitosanitar, care trebuie să fie ale statului. Or, din personalul unei direcţii agricole, 50-60% lucrează pe partea de fitosanitar.

O structură a fermierilor, pentru fermieri

– Se vor angaja, conform legii, specialişti. Care va fi sursa de provenienţă a acestora?

– Oricare. Tineri absolvenţi, diverse structuri care şi-au restrâns activitatea etc. Comitetul Naţional de Iniţiativă nu face altceva decât organizează alegeri. Din momentul în care acestea au fost validate, statul nu mai are niciun amestec. Agricultorii vor trebui să privească foarte atent aceste camere agricole, pentru că sunt ale lor şi au un rol foarte important. Ei trebuie să îşi stabilească criteriile de angajare a specialiştilor. Trebuie să ţinem cont că trăim în secolul XXI şi aşa cum am văzut în Franţa, bunăoară, îmi doresc să avem şi aici o cameră agricolă judeţeană puternică, cu structuri în subordine, cu compartimente specializate, cu maşini, cu tehnică de vârf. În centrele zonale însă nu ar trebui să existe decât maximum 1-2 specialişti, care să ţină legătura cu judeţul. Camera regională, în schimb, are mai mult rol legislativ şi trebuie să îmbine mai multe acţiuni care pot avea loc la acest nivel, iar cea naţională le coordonează pe toate.

– Ce se întâmplă cu fostul aparat tehnic al consultanţei agricole, care în prezent se află în structurile consiliilor judeţene?

– Consultanţii vor fi preluaţi de Camera Agricolă Judeţeană. Doar că aici vor avea statut de salariat, şi nu de funcţionar public şi trebuie să-şi cam câştige bănuţul. Adică trebuie să facă proiecte pentru fermieri contra cost. Lucru pe care oricum îl făceau şi pentru care se luau bani mai mult sau mai puţin fiscalizaţi. Trecem astfel într-o zonă care nu mai este gri, ci devine albă şi care ajută pe toată lumea. Cu această ocazie se va face şi o selecţie corectă, după părerea mea.


CAMERE AGRICOLE - Lege promulgată

Sursa: Agroinfo / Miercuri, 12 ianuarie 2011

Legea Camerelor Agricole a fost aprobată de Parlament şi promulgată de preşedintele României în 27 decembrie 2010. „Săptămâna viitoare (10-16 ian. - n.r.) ne vom întâlni pentru a organiza Comitetul Naţional de Iniţiativă. Vom avea discuţii la nivelul Federaţiei, cu asociaţiile, cu sindicatele, cu patronatele şi cu ministrul Agriculturii.

Din punctul nostru de vedere, însă, legea nu este benefică, înlăturând puterea asociaţiilor profesionale şi a grupurilor de producători.

Este o lege de genul <afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul>, care ia din forţa agricultorilor, în loc să le dea acestora mai multe posibilităţi să îşi facă propriile proiecte”, ne-a spus Viorel Matei, preşedintele FNPAR.


CAMERE AGRICOLE - Lege promulgată

Sursa: Agroinfo / Miercuri, 12 ianuarie 2011

Legea Camerelor Agricole a fost aprobata de Parlament si promulgata de presedintele Romaniei in 27 decembrie 2010. „Saptamana viitoare (10-16 ian. - n.r.) ne vom intalni pentru a organiza Comitetul National de Initiativa. Vom avea discutii la nivelul Federatiei, cu asociatiile, cu sindicatele, cu patronatele si cu ministrul Agriculturii.

Din punctul nostru de vedere, insa, legea nu este benefica, inlaturand puterea asociatiilor profesionale si a grupurilor de producatori.

Este o lege de genul , care ia din forta agricultorilor, in loc sa le dea acestora mai multe posibilitati sa isi faca propriile proiecte”, ne-a spus Viorel Matei, presedintele.


Sursa: Agroinfo / Miercuri, 19 ianuarie 2011

Teleorman: Peste 26.000 fermieri pot deveni membri ai camerelor agricole zonale

Peste 26.000 de fermieri aflaţi în baza de date a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Teleorman pot deveni membri ai camerelor agricole din judeţul din sudul ţării.

Şeful Direcţiei pentru Agricultură Teleorman, Gheorghe Nistor, a prezentat într-o conferinţă de presă, luni, principalele prevederi ale Legii camerelor pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, promulgată recent de preşedintele României, Traian Băsescu, având convingerea că 'noul act normativ va conduce la descentralizarea politicilor în acest important domeniu de activitate'.

În opinia sa, prin înfiinţarea camerelor agricole zonale se vor crea premise pentru creşterea producţiilor, 'destul de modeste în prezent', şi valorificarea superioară a recoltelor pentru acoperirea cheltuielilor făcute de fermieri. De asemenea, se va asigura o mai bună absorbţie a fondurilor Uniunii Europene.

Potrivit sursei citate, în perioada următoare se va constitui un Comitet judeţean de iniţiativă care va pregăti alegerile ce vor avea loc la nivelul fiecărui colegiu de cameră agricolă zonală.

Camerele agricole sunt instituţii publice nonprofit, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta, promova şi ocroti interesele agricultorilor, a mai afirmat şeful Direcţiei pentru Agricultură Teleorman.


Sursa: Agroinfo / Marti, 18 ianuarie 2011

Mureş: În jur de 40.000 de fermieri vor putea vota pentru constituirea Camerelor Agricole

Aproximativ 40.000 de fermieri din judeţul Mureş vor fi invitaţi la vot în primăvara acestui an, pentru alegerea conducerilor Camerei Agricole care se vor constitui la nivel judeţean, regional şi naţional.

Au drept de vot toţi lucrătorii agricoli care sunt înregistraţi la APIA, de asemenea toţi producătorii agricoli care fac parte din ocoale silvice private, producătorii agricoli care fac parte din asociaţii, din patronate, din sindicate.

Dar cei care fac parte din asociaţii, sindicate majoritatea sunt şi înregistraţi la APIA. La nivelul judeţului, avem înregistraţi la APIA aproximativ 32.000 de producători agricoli, posibil să mai fie maxim încă 10.000, deci în jur de 40.000 de producători agricoli vor avea drept de vot şi pot participa la constituirea Camerelor Agricole', a declarat, vineri, Liviu Timar, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Mureş.

Potrivit acestuia, Camerele Agricole vor avea, în perioada imediat următoare, un rol foarte important, având în vedere că această instituţie nouă va fi a fermierilor, politicul şi statul neavând roluri majore în deciziile pe care această nouă instituţie le va lua.

'Deci cum fermierii vor reuşi să-şi aleagă conducerile Camerelor Agricole zonale, judeţene, regionale şi la nivel naţional, cu atât ei pot să negocieze cu autorităţile statului toate problemele legate de agricultură. De aceea este foarte important în perioada imediat următoare, după ce apar normele metodologice, ca toţi cei care vor fi implicaţi să dea curs constituirii Camerelor Agricole. În perioada următoare, până în data de 7 mai, trebuie să încheiem această lucrare', a subliniat şeful DADR Mureş.


Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România atrage, prin prezentul comunicat, atenţia opiniei publice şi factorilor decizionali cu privire la modul de înfiinţare a Camerelor Agricole. Au existat mai multe proiecte de lege cu privire la înfiinţarea Camerelor Agricole care urmăreau crearea unei instituţii care să funcţioneze în interesul agricultorilor. Camerele Agricole trebuie să aibă rolul de reprezentant al agricultorilor, dar şi de partener real al puterii administrative.

Însă prin HG 1609/16.12.2009 se înfiinţează camerele agricole judeţene, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanţă agricolă din cadrul ANCA, ceea ce reprezintă o acţiune de descentralizare, motivată fiind de lipsa resurselor financiare, însă nu trebuie să uităm că şi administraţia publică de la nivelul judeţelor administrează tot bani publici.

Acest tip de abordare nu reprezintă interesele agricultorilor, ci doar pe cele ale conducătorilor administraţiei publice locale care au astfel posibilitatea de a mai nominaliza pe cineva „fidel“ la conducerea unei instituţii publice.

Proiectul de Camere Agricole, înaintat de FNPAR, a reprezentat în opinia agricultorilor cea mai bună formulă deoarece era rezultatul activităţilor întreprinse de aceştia în direcţia apariţiei unei instituţii care să fie a lor şi să le servească interesele.

Din diverse motive acest proiect a trecut pe plan secundar. Ca atare, o idee bună a fost distrusă doar prin acţiunea de „schimbare a şefului“ şi nimic altceva.

Faţă de toate acestea solicităm decidenţilor politici să revină asupra HG 1609/2009 şi să-şi îndrepte atenţia către un proiect care să ducă la apariţia unei instituţii conduse de agricultori şi pentru agricultori. În acest sens, cerem public anularea prevederilor HG 1609/2009 şi înlocuirea acesteia cu un document legislativ care să reprezinte cu adevărat interesele agricultorilor români.

Solicităm în egală măsură sprijin opiniei publice pentru apariţia unei Camere Agricole care să aibă un rol mult mai important într-o agricultură, cum este cea românească, care trebuie să răspundă favorabil provocărilor viitoare.

Preşedinte FNPAR, Viorel MATEI

preluat din Agro-business - http://www.agro-business.ro/camerele-agricole-contestate-inainte-de-a-fi-infiintate/2010/02/15/


Statul vrea sa forteze usa camerelor agricole

Legislatia privind infiintarea camerelor agricole a devenit un nou pretext de rafuiala intre organizatiile de fermieri si Ministerul Agriculturii. Nici nu s-a turnat bine temelia legislativa a camerelor agricole si acestea stau sa se prbuseasca intrucat, in jurul lor, au loc adevarate lupte pentru controlul mediului rural. Ministerul Agriculturii urmareste, cu orice pret, sa fie vioara intai in acest proiect, care l-ar apropia si mai mult de viata satelor, astfel ca a pregtit o legislatie prin care isi asigura coordonarea metodologica a camerelor agricole, desi acestea, potrivit statutului lor, ar trebui sa-i reprezinte pe agricultori in relatia cu tertii, implicit cu statul si cu ministerul insusi. La randul lor, organizatiile de producatori agricoli vor ca aceste camere sa fie numai ale agricultorilor, nu sa se transforme in locuri caldute pentru diviziile de politicieni amplasate in teritoriu si sa devina adevrate poieni ale lui Iocan. Ministerul Agriculturii a introdus, in proportii limitate, in schema de lucru a camerelor agricole, primari, consilieri locali, preoti, directori de scoli, consilieri judeteni si reprezentanti ministeriali, producatorii agricoli refuzand o colaborare foarte stransa cu acestia. Proiectul legislativ de infiintare a camerelor agricole este blocat de organizatiile de agricultori in comisia de dialog social, insa Ministerul Agriculturii a gasit o modalitate de a scapa de consultarea fermierilor si de a pune Parlamentul in fata faptului implinit, ne-a declarat Tudor Dorobantu, secretarul general al Federatiei Agrostar. Productorii agricoli acuza Ministerul Agriculturii de diversiune, prin promovarea legislatiei camerelor agricole cu o ordonanta de urgenta, si nu printr-un proiect de lege (n.n - cum prevedea varianta initiala), care ar obliga astfel ministerul sa treaca mai intai actul normativ prin comisia de dialog social, unde s-ar lovi de un nou vot de blam din partea partenerilor sociali din agricultura. Vom promova legislatia camerelor agricole printr-o ordonanta de urgenta care va aprea imediat in Monitorul Oficial, ne-a confirmat Adrian Radulescu, directorul de cabinet al ministrului agriculturii, Dacian Ciolos, fara sa motiveze insa urgentarea actului normativ. Asta, in conditiile in care producatorii agricoli sustin ca statul nu dispune la momentul actual de sedii si de logistica necesar unei asemenea operatiuni. Sindicalistii Agrostar acuza reprezentantii statului ca vor sa rezolve o problema deosebit de serioasa intr-un mod superficial si sustin ca proiectul legii camerelor agricole seamana ca formula de organizare cu CAPurile. Ne intrebam cine are interesul sa distrug actiunea de coagulare a organizatiilor profesionale si catre ce directie politica se indreapta noua structura, daca, inca de la organizare, are mandatat cate un inalt comisar reprezentand Ministerul Agriculturii si Ministerul Administratiei si Internelor, au atentionat sindicalistii Agrostar. Obiectiile agriculturiilor tin in primul rand de modul de organizare a camerelor agricole. Tudor Dorobatu ne-a explicat: Ministerul Agriculturii promoveaza o structura piramidala, formuland acest proiect de la centru spre sate si nu invers, cum ar fi normal. Concret, ei vor sa controleze comitetul de initiativa care stabileste posturile si modalitatea de alegere a personalului. Camerele agricole iau nastere prin reorganizarea institutionala a Agentiei Nationale de Consultanta Agricola (ANCA), care astfel isi incheie activitatea, si a altor structuri din subordinea Ministerului Agriculturii, cu toate ca, potrivit statutului lor, sunt structuri asociative autonome, cu personalitate juridica. Organizatiile de productori refuza ca in componenta camerelor agricole sa se regseasc reprezentanti ai administratiei intr-o proportie foarte mare, dorind astfel sa ramana ale agricultorilor, pentru agricultori, dupa cum sustine Viorel Matei, presedintele Federatiei Nationale a Productorilor Agricoli din Romania. Domnia sa a precizat ca, in mod normal, conducerea camerelor agricole ar trebui sa fie exercitata de agricultori, in colaborare cu Ministerul Agriculturii, Ministerul de Finante si cu Academia de Studii Agricole. Pe de alta parte, producatorii agricoli sunt nemultumiti ca Ministerul Agriculturii urmareste sa ingradeasca activitatea camerelor agricole, asigurandu-le functiile de consultare, consiliere si de reprezentare, excluzand astfel activittiile economice. Viorel Matei sustine ca noile structuri ar reprezenta o sansa pentru sectorul agricol sa-si consolideze relatiile cu CEC-ul, singura institutie financiara bine reprezentata in mediul rural. Functiile camerelor agricole nu trebuie sa conduca, in niciun caz, la realizarea unor tranzactii comerciale cu agricultorii care le sunt membri, se arata in proiectul de lege. Totodata, producatorii agricoli sustin ca formula de finantare a camerelor agricole este paguboasa, intrucat fondurile bugetului de stat nu ajung la nivel comunal. La randul sau, Adrian Radulescu a mentionat ca statul va finanta camerele agricole doar in primii ani de activitate si numai pana la nivelul judetean. Tudor Dorobantu a mai precizat ca actuala modalitate de finantare ii va pune in dificultate tocmai pe agricultorii saraci, masa cea mai reprezentativa a mediului rural. 

sursa: bursa


Articol BURSA
25.01.2010

Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) cere anularea prevederilor hotărârii de Guvern privind înfiinţarea camerelor agricole, informează NewsIn.
      Federaţia consideră că înfiinţarea camerelor agricole nu "reprezintă interesele agricultorilor, ci doar pe cele ale conducătorilor administraţiei publice locale".
     Astfel, FNPAR vrea înlocuirea hotărârii de Guvern cu un document legislativ care să reprezinte interesele agricultorilor români şi "care să ducă la apariţia unei instituţii conduse de agricultori, pentru agricultori".
     "Camerele agricole trebuie să aibă rolul de reprezentant al agricultorilor, dar şi de partener real al puterii administrative. Prin HG 1609/16 decembrie 2009 se înfiinţează camerele agricole judeţene, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanţă agricolă din cadrul Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă (ANCA), ceea ce reprezintă o acţiune de descentralizare motivată fiind de lipsa resurselor financiare. Nu trebuie însă să uităm că administraţia publică de la nivelul judeţelor administrează tot bani publici. Acest tip de abordare nu reprezintă interesele agricultorilor, ci doar pe cele ale conducătorilor administraţiei publice locale care au astfel posibilitatea de a mai nominaliza pe cineva < < fidel > > la conducerea unei instituţii publice"


înapoi / sus


GADA / www.apivs.ro