Asociaţia de prietenie
                                   "Ille et Vilaine - Sibiu"

Newsletter:


Facebook

Centre de vacanta




cursuri de limba franceza










Studio de traducere simultană

vezi ARHIVA


Gheorghe Saghian nu crede că pe 9 septembrie va fi dezbătută o eventuală modificare a Legii Camerelor Agricole

Chiar dacă preşedintele FCBR, Claudiu Frânc, afirma într-o emisiune televizată că are „promisiunea fermă” a preşedintelui Comisiei pentru Agricultură din Senat, Gheorghe Saghian, ca în data de 9 septembrie să fie dezbătută problematica OUG 58/2013 privind Camerele pentru Agricultură, astfel încât actul normativ „să fie modificat şi adus într-o formă aplicabilă”, Saghian a spus că nu ştie nimic, că află programul discuţiilor de la Comisie abia luni (26 august – n.r.) şi că „nu crede” că acest lucru se va întâmpla. 

În altă ordine de idei, potrivit spuselor lui Gheorghe Saghian, actul normativ care reglementează funcţionarea Camerelor Agricole a fost prost gândit încă din 2009, iar afirmaţia sa se bazează pe faptul că agricultorii pur şi simplu nu sunt deschişi în a susţine financiar crearea acestor noi instituţii dedicate chiar lor.
 
„Când ceri ceva de la un ţăran sau de la un fermier (majoritatea exploataţiilor de la noi din ţară sunt de subzistenţă), răspunsul primit nu este cel dorit. Nu sunt pentru susţinea financiară a Camerelor Agricole de către agricultori. Aici eu am spus că a murit încă de la început iniţiativa asta, pentru că aici ar fi trebuit ca statul să se implice pentru o perioadă de trei-cinci ani maximum, în a ajuta fermierii să se organizeze, să le schimbăm mentalitatea”, a afirmat Gheorghe Saghian pentru Recolta.eu.
 
Domnia sa consideră benefică susţinerea consultanţei agricole prin OUG 58/2013 şi păstrarea ei în viitoarele Camere Agricole. Mai mult, el crede că pe scheletul actualelor Camere Agricole Judeţene ar trebui construite viitoarele structuri, mult dorite de fermieri şi de comisarul Dacian Cioloş.
 
„(...) Nu s-au desfinţat Oficiile sau Agenţia de Consultanţă Agricolă odată cu apariţia OUG 58/2013, în scopul de a rămâne cineva organizat, de a mai oferi consultanţa asta tuturor celor care au nevoie de ea. Şi este un lucru bun că aceşti consultanţi agricoli vor rămâne, iar pe scheletul acesta trebuia construită viitoarea organizare în ceea ce priveşte Camerele Agricole”, a mai afirmat Saghian.
 
Mai multe aspecte surprinzătoare din viziunea şefului Comisiei pentru Agricultură de la Senat, Gheorghe Saghian, cu privire la Camerele Agricole, în cele ce urmează.
 
Recolta.eu: Într-un interviu acordat la o emisiune televizată, Claudiu Frânc, preşedintele FCBR, a afirmat că, cităm: „În 7 septembrie, Senatul României îşi va începe activitatea, iar pe 9 septembrie - avem promisunea fermă a domnului Saghian - problematica OUG 58/2013 va intra pe ordinea de zi a Comisiei de Agricultură din Senat, astfel încât să poată fi modificată şi adusă într-o formă aplicabilă”. Cum comentaţi?
 
Gheorghe Saghian: Când vom începe, acum, vom vedea. Săptămâna viitoare, luni, aflu programul şi ce intră la dezbatere, dar nu cred (că se va discuta problematica OUG 58/2013 – n.r.). Săptămâna viitoare începem activitatea la Comisie şi o să văd programul, absolut tot ce avem pentru dezbateri. 
 
Recolta.eu: Care este opinia dumneavoastră cu privire la actuala legislaţie care reglementează constituirea Camerelor Agricole, structuri mult aşteptate de fermierii din România?
 
G.S.: Ca specialist, nu ca preşedinte al Comisiei de Agricultură din Senat, vreau să vă spun că, de la bun început, încă odată cu apariţia primei iniţiative legislative din 2009, am considerat acel proiect de act normativ ca fiind unul construit prost. 
 
Şi spun asta pentru că nu avea cine să susţină financiar Camera Agricolă, mai ales la început. A interveni sau a-i obliga pe proprietarii de terenuri agricole, pe cei care desfăşoară activităţi în agricultură, să plătească o cotizaţie prin care să-ţi poţi întreţine activitatea Camerelor Agricole este mai dificil, astăzi, la noi, în România.
 
Când ceri ceva de la un ţăran sau de la un fermier (majoritatea exploataţiilor de la noi din ţară sunt de subzistenţă), răspunsul primit nu este cel aşteptat. Nu sunt pentru susţinea financiară a Camerele Agricole de către agricultori. Aici eu am spus că a murit de la început iniţiativa asta, pentru că ar fi trebuit ca statul să se implice pentru o perioadă de trei-cinci ani maximum în treaba asta, în a ajuta fermierii să se organizeze, să le schimbăm mentalitatea. 
 
În ziua de astăzi este nevoie de de consultanţă, dar nu de una agricolă. Vreau să spun că este nevoie, dar cei care au cu adevărat nevoie de ea, nu apelează la consultanţa de acest tip. Totul se face la voia întâmplării. Ca să-i organizăm pe agricultori, astfel încât ei să-i susţină financiar pe specialişti, este mult mai dificil.
 
Din acest motiv nu s-au desfinţat Oficiile sau Agenţia de Consultanţă Agricolă odată cu apariţia OUG 58/2013, în scopul de a rămâne cineva organizat, de a mai oferi consultanţa asta tuturor celor care au nevoie de ea. Şi este un lucru bun că aceşti consultanţi agricoli vor rămâne, iar pe scheletul acesta trebuia construită viitoarea organizare în ceea ce priveşte Camerele Agricole.
 
Recolta.eu: Se poate observa cu uşurinţă că sunteţi un susţinător al structurilor de Consultanţă Agricolă, organizate sub actuala formă a Camerelor Agricole Judeţene. V-am ruga de aceea să comentaţi afirmaţia lui Gheorghe Glăman, membru marcant al Comitetului Național de Inițiativă pentru Camerele Agricole, cum că angajaţii acestor Camere Agricole Judeţene ar trebui testaţi profesional înainte de a încerca să acceadă la noile structuri reglementate de OUG 58/2013.
 
G.S.: Da. Eu sunt întru totul de acord cu ceea ce a spus domnul Glăman, pentru că este nevoie de specialişti bine pregătiţi. Probabil că în actuala structură a Camerelor Agricole Judeţene (fostele Oficii de Consultanţă), mai sunt oameni pe care te poţi baza.
 
Dacă cineva nu ţine legătura cu prezentul, chiar şi în ştiinţă, rămâne în urmă. Acum practicăm alt sistem de agricultură, faţă de cel pe care l-au asimilat aceste persoane în pregătirea lor, acum 20-25 de ani.
 
Ce este trist astăzi pentru agricultura românească rezidă din faptul că avem din ce în ce mai puţini specialişti, începând de la tehnicieni, cei care sunt motorul agriculturii, al dezvoltării sectoarelor agricole. Nu mai avem specialişti. Nu mai spun de cei care merg astăzi la facultăţi, că nu prea mai au tragere de inimă, ci de nevoie, găsesc acolo un loc liber. Mai sunt locuri la agronomie, mai sunt locuri la horticultură... Şi cercetarea, şi învăţământul agricol sunt la pământ.
 
N-au înţeles fermierii bine
 
Recolta.eu: Să reformulăm puţin. Fermierii nu-şi mai doresc în noile Camere Agricole prezenţe „impuse” de la centru sau din structurile descentralizate. Spre exemplu, fermierii se gândesc să boicoteze alegerile, din cauză că sunt desemnaţi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean în momentul în care sunt puse bazele Comitetelor Judeţene de Iniţiativă.
 
Gheorghe Saghian: N-au înţeles ei bine. Doar pentru organizarea alegerilor sunt desemnaţi reprezentanţi de la Consilii Judeţene, Prefectură, Direcţii etc., adică atâta timp cât se organizează şi au loc alegerile. După ce a avut loc scrutinul, doar specialiştii se mai aleg între ei (consultanţii agricoli de care se vorbea anterior – n.r.). Şi este şi normal ca cineva să le dea o mână de ajutor. Este vorba de spaţii, de secţiile de votare care trebuie dotate cu oameni ş.a.m.d. Conducerea Camerei Agricole viitoare va fi asigurată practic de specialişti. Cum vor fi aleşi însă aceştia? Asta va rămâne în seama lor să-şi recruteze personalul. Cum îl vor recruta? Este treaba fiecărui Oficiu de Consultanţă de la Camera Agricolă.
 
Nu vine nimeni la o Cameră Agricolă să spună cine pe cine să pună. Poate cineva să spună acest lucru dacă îl plăteşte, dar ei vor fi remuneraţi din cotizaţii şi din activităţile pe care le fac ei, pentru că prestează servicii. (...) La început, sunt sigur că aceste servicii nu vor fi solicitate de către fermieri. Nu fuge lumea acum şi spune: „s-a înfiinţat Camera Agricolă, hai să vedem ce aflăm, astfel încât să obţinem noi producţii mai mari şi venituri mai mari”. Nu se va întâmpla aşa.
 
Faptul că s-a încercat ca APIA să reţină din ceea ce primesc fermierii ca sprijin, ca plată pe suprafaţă, pe cap de animal ş.a.m.d. dacă nu apelează la Camera Agricolă, nu merge. Nicăieri nu se practică aşa ceva. Poate veni un deţinător de terenuri, un proprietar, şi să pună întrebări de ce este condiţionat? Da!
 
Aici trebuie să fie grupuri de producători care să fie interesaţi de serviciile acestea. Şi astăzi este foarte greu. Eu cunosc mentalitatea de la sate. Trăiesc demult printre ăştia de la ţară. Lucrez în agricultură din 1978 şi până când am plecat la Senat, acum cinci ani. Ţăranul se bucură dacă-i dai ceva. Dacă-i ceri un leu este trist, nu te mai vede bine.
 
Recolta.eu: Pentru a nu denatura mesajul, vă rugăm să ne spuneţi care sunt punctele forte şi care sunt punctele slabe ale actualei legislaţii privind crearea Camerelor Agricole. Bineînţeles în viziunea dumneavoastră, domnule Saghian.
 
G.S.: Este creat un cadru legislativ care dă posibilitatea celor care au viziune în ceea ce priveşte dezvoltarea agricolă să se organizeze şi să furnizeze informaţia. Acesta este un lucru extraordinar de important. Toată lumea ne dorim acest lucru, însă a transpune această treabă în practică, pentru a-l realiza, este cam dificil într-un moment din acesta când piaţa agricolă este liberă, acolo unde funcţionează cererea şi oferta. Vedeţi ce se întâmplă în acest moment cu preţurile la grâu, la porumb, la floarea-soarelui, toată lumea este alarmată, nemulţumită ş.a.m.d.
 
Este greu dacă apelăm în această clipă la producătorii agricoli (pentru cotizaţia necesară Camerelor Agricole – n.r.). În primul rând trebuia să discutăm despre asta mai demult, să le explicăm care sunt avantajele, de ce trebuie să vină ei la consultanţă. Eu merg să fiu consultat de un medic când am ceva în neregulă. La consultanţa agricolă vin foarte puţine persoane.
 
Aceasta este realitatea. Noi dacă ne desprindem de realitate, visăm, nu realizăm nimic. Eu ştiu că trebuie ceva făcut. Este o perioadă dificilă, când statul nu are resurse să susţină treaba asta cu Camerele Agricole. Discuţii în această privinţă au fost şi la Comisia Europeană, şi în Guvern, dar tot nu s-au găsit resurse financiare. Tot am dat la agricultură că lumea tot a cerut. Sunt foarte multe ferme din acestea de subzistenţă care au solicitat şi ele sprijin financiar. 
 
Astăzi, cei care au exploataţii mari vin şi ne judecă şi ne spun că am risipit banii pe agriculturii mici, cu câteva hectare. Poate au şi ei dreptate, dar când stai şi te gândeşti la cei mulţi, cu suprafeţe fărâmiţate şi ca mărime reduse, alta este viziunea.
 
Recolta.eu: Aţi discutat cu fermierii vizavi de dorinţa lor de a boicota alegerile pentru Camerele Agricole? Ce părere v-aţi făcut?
 
G.S.: Este cam dificil. Eu nu prea le-am dat dreptate şi eu nu-mi permit acum să comentez. Vreau să mă mai consult cu ei şi să construim ceva, dar împreună. Însă, felul cum au pus punctul de vedere, nu m-a mulţumit. Provin din lumea lor, însă nu sunt de acord cu lucruri de genul acesta. În general, fiecare român se gândeşte cum să ajungă el şef. V-am spus în două cuvinte. Nu vreau să dezvolt.
 
Am avut discuţii cu ei şi le-am explicat că trebuie să privim altfel lucrurile. Dacă mă gândesc la mine, cum mi-ar fi mie bine dacă se realizează treaba asta, poate vor reuşi pentru o perioadă scurtă, un an doi, însă după aia ce urmează? Ar fi bine să construim ceva pentru cei care vor veni.

Legea Camerelor Agricole, varianta MADR

Ministerul Agriculturii vrea sa modifice substantial Legea Camerelor agricole, care a fost votata de Parlament pe vremea cand Adrian Radulescu conducea Comisia de Agricultura din Camera Deputatilor. Conform proiectului de ordonanta de urgenta publicat pe site-ul MADR, Camerele agricole vor avea atributiile fostelor Oficii judetene de consultanta agricola. 

Conform noii viziuni a Ministrului, Camerele agricole nu vor mai fi institutii private de interes public, ci devin institutii de utilitate publica. Si denumirea lor este schimbata, ele devenind Camere de consultanta agricola. 
Conform proiectului de OUG, "camerele de consultanta agricola sunt organizatii autonome, deschise, neguvernamentale, apolitice, fara scop patrimonial, cu personalitate juridica, de utilitate publica. Si sunt create in scopul consultantei si promovarii politicii agricole comune, a programelor nationale de dezvoltare rurala, a strategiei si politicilor Romaniei de sustinere financiara a agriculturii, a cercetarii fundamentale si aplicate si pentru intensificarea absorbtiei fondurilor europene in agricultura, (...). De asemenea, sunt destinate formarii profesionale, extensiei si consultantei, care se acorda fermierilor persoane fizice si/sau juridice din agricultura si dezvoltare rurala(...)." 

Schimbari in Comitetul Judetean de Initiativa 
Potrivit proiectului de OUG, Comitetul Judetean de Initiativa se va constitui prin ordin al prefectului si va fi format din 11 membri: un reprezentant desemnat de MADR; un reprezentant desemnat de Inspectoratul teritorial silvic; un reprezentant al Prefecturii; 7 reprezentanti ai formelor asociative din agricultura; un reprezentant al Asociatiei Comunelor din Romania. 
In situatia in care se inregistreaza mai mult de 7 nominalizari din partea formelor asociative, desemnarea membrilor se face prin tragere la sorti, de catre o comisie numita de prefect. Organele de conducere ale Camerei Agricole Judetene, constituite in urma alegerilor, sunt: colegiul judetean si biroul permanent al colegiului judetean. Comitetele judetene de initiativa vor organiza primele alegeri pentru constituirea Camerelor Agricole in maxim 90 de zile de la intrarea in vigoare a legii. Proiectul prevede ca sectia de votare se organizeaza la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale. Fiecare sectie de votare are arondat un numar de electori, care va fi stabilit la nivelul fiecarui judet de catre comitetul judetean de initiativa, in baza listelor cu membrii Camerelor Agricole Judetene (anterior era pe baza listelor APIA, a ocoalelor silvice si a Agentiei de Pescuit si Acvacultura). 

Cine poate fi membru 
Membrii Camerelor agricole judetene pot fi: membri individuali (fermieri persoane fizice sau juridice, care desfasoara activitati in agricultura si conexe cu sediul in judetul respectiv; medicii veterinari, si membri colectivi (asociatiile profesionale din domeniul agricol si conexe inregistrate la nivel judetean, precum si grupuri de producatori; patronate si sindicate din domeniul agricol si conexe; cooperative agricole; ocoalele silvice ale proprietarilor de paduri si ale composesoratelor; colegiul medicilor veterinari; institutii de invatamant si/sau cercetare agricola). 
Colegiul judetean al camerelor agricole este format din 25 de membri: 
- 8 locuri pentru reprezentantii asociatiilor profesionale (anterior erau 10); 
- 2 locuri pentru patronate; 
- 2 locuri pentru sindicate; 
- 2 locuri pentru cooperative; 
- 1 loc pentru reprezentantii proprietarilor de paduri si ai composesoratelor; 
- 1 loc pentru reprezentantii statiunilor de cercetari sau invatamant agricol; 
- 4 locuri pentru reprezentantii alesi ai fermierilor (anterior erau 3); 
- 4 locuri pentru reprezentantii alesi ai fermierilor cu varsta pana la 35 de ani (anterior erau 3); 
- 1 loc pentru medicii veterinari. 
Mandatul persoanelor alese in Camerele agricole este de 4 ani (anterior era de 5 ani), cu exceptia mandatului primelor organe de conducere, a carui durata este de un an. 

Camerele Agricole vor prelua personalul OJCA 
Personalul noilor Camere Agricole va fi preluat de la actualele Camere Agricole judetene, fara concurs. Procedurile se finalizeaza, in 120 de zile de la data validarii alegerilor pentru organele de conducere ale camerelor agricole judetene. Persoanele care refuza sa fie preluate au dreptul sa solicite inscrierea in corpul de rezerva al functionarilor publici. Patrimoniul Camerelor Agricole Judetene desfiintate va fi preluat de Camerele Agricole nou-infiintate. Directorii Camerelor Agricole Judetene vor fi desemnati din randul personalului angajat. 

Cu ce se vor ocupa Camerele Agricole 
Atributiile Camerelor Agricole Judetene au fost complet schimbate comparativ cu varianta Legii din 2012, punandu-se acum accentul numai pe consultanta. 

Camera Agricola Nationala 
Camera Agricola Nationala urmeaza sa promoveze initiativele camerelor agricole judetene, avand ca partener MADR. In baza propunerilor camerelor agricole judetene, elaboreaza planuri si strategii sectoriale; aproba nivelul cotizatiei; incheie contracte de cercetare cu institute, statiuni si companii de cercetare agricola; organizeaza seminarii, simpozioane, targuri, expozitii si manifestari stiintifice in tara si in strainatate s.a.m.d.


Totul despre moficările aduse Legii Camerelor Agricole. Înființare și funcționare

13  Iunie  2013 -  15:22
Totul despre moficările aduse Legii Camerelor Agricole. Înființare și funcționare

În pofida faptului că fermierii nu au fost consultați în ultima fază a modificărilor, Legea Camerelor Agricole a fost adoptată de Guvern și în 12 iunie a apărut în Monitorul Oficial. Recolta.eu vă prezintă modul în care vor fi înființate și cum vor funcționa Camerele Agricole lăsând la latitudinea fermierilor, avantajele și dezavantajele modificărilor aduse de autorități. Următoarele pasaje sunt extrase așa cum au apărut în Monitorul Oficial. 

Camerele agricole sunt organizaţii neguvernamentale deschise, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, cu statut de utilitate publică dobândit în condiţiile prezentei legi. Camerele agricole sunt organizate şi funcţionează în fiecare judeţ, având sediul în municipiul reşedinţă de judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti.  La nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti poate funcţiona o singură cameră agricolă iar Camerele agricole judeţene pot înfiinţa camere agricole locale, fără personalitate juridică. În același timp Camera agricolă naţională poate înfiinţa camere agricole regionale, cu personalitate juridică.
 
Despre Comitetul de Inițiativă
 
La nivel judeţean, prin ordin al prefectului, se constituie comitetul judeţean de iniţiativă, format din maximum 11 membri, din care fac parte: un reprezentant desemnat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la nivel teritorial; un reprezentant al consiliului judeţean; un reprezentant al instituţiei prefectului; 7 reprezentanţi propuşi de formele asociative din domeniile agricultură şi conexe; un reprezentant al Asociaţiei Comunelor din România. În situaţia în care se înregistrează mai mult de 7 nominalizări din partea formelor asociative din domeniile agricultură şi conexe, desemnarea membrilor se face prin tragere la sorţi, de către o comisie numită de prefect.
Comitetele judeţene de iniţiativă îşi încep activitatea în termen de 3 zile de la data înfiinţării.
 
În prima şedinţă a comitetului judeţean de iniţiativă membrii acestuia îşi vor alege preşedintele prin vot secret. Comitetul judeţean de iniţiativă se întruneşte în şedinţe ordinare, la convocarea preşedintelui, ori de câte ori este nevoie. Deciziile se iau cu votul majorităţii membrilor comitetului judeţean de iniţiativă. În prima şedinţă îşi desemnează preşedintele. Comitetul judeţean de iniţiativă: a) în termen de 10 zile de la data numirii, delimitează circumscripţiile electorale pentru alegerea colegiilor judeţene ale camerelor agricole; b) desemnează, în termen de 20 de zile de la data delimitării circumscripţiilor electorale, membrii comisiilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale de secţie; c) preia de la comisiile electorale de circumscripţie, în termen de 24 de ore de la finalizarea alegerilor, procesele-verbale cu rezultatele alegerilor pe circumscripţiile electorale ale camerelor agricole.
 
Comitetele judeţene de iniţiativă se dizolvă de drept după validarea alegerilor pentru funcţiile de conducere ale camerelor agricole judeţene. Membrii camerelor agricole judeţene pot fi: a) Membri individuali: fermieri, persoane fizice sau juridice care desfăşoară activităţi în agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură, indiferent de domeniul de activitate, cu domiciliul/sediul în judeţul respective; b)Membri colectivi: asociaţiile profesionale din domeniul agricol, forestier şi conexe înregistrate la nivel judeţean, precum şi grupuri de producători legal constituite; patronate din domeniul agricol, forestier şi conexe reprezentate în teritoriu; sindicate din domeniul agricol, forestier şi conexe reprezentate în teritoriu; cooperative agricole; ocoalele silvice care administrează/asigură servicii silvice pentru fondul forestier, altul decât proprietatea publică a statului; colegiul medicilor veterinari; instituţii de învăţământ şi/sau cercetare agricolă.
 
Unde se organizeaza alegerile
 
Secţia de votare se organizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, aparţinătoare colegiilor judeţene. Fiecare secţie de votare are arondaţi un număr de electori care va fi stabilit la nivelul fiecărui judeţ de către comitetul judeţean de iniţiativă, în baza listelor cu membrii camerelor agricole judeţene. La propunerea comitetului judeţean de iniţiativă, prin ordin al prefectului, vor fi stabilite numărul şi locul secţiilor de votare. Responsabil de amenajarea secţiei de votare este primarul. Comitetul Naţional de Iniţiativă şi comitetele judeţene de iniţiativă ale camerelor agricole vor organiza primele alegeri pentru constituirea camerelor agricole în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Directorii camerelor agricole judeţene vor fi desemnaţi din rândul personalului angajat.
 
Componenţa 
 
Colegiul județean al camerelor agricole va fi format din 25 de membri: 8 locuri pentru reprezentanții asociaţiilor profesionale; 2 locuri pentru patronate; 2 locuri pentru sindicate; 2 locuri pentru cooperative;  1 loc pentru reprezentanții proprietarilor de păduri si ai composesoratelor; 1 loc pentru reprezentanții stațiunilor de cercetări sau invatamant agricol;  4 locuri pentru reprezentanții aleși ai fermierilor; 4 locuri pentru reprezentanții aleși ai fermierilor cu vârsta pana la 35 de ani; 1 loc pentru medicii veterinari. Mandatul persoanelor alese in Camerele agricole este de 4 ani, cu excepția mandatului primelor organe de conducere, a cărui durata este de un an.
 
 
Rolul Camerelor Agricole Județene
 
Camerele agricole judeţene au următoarele atribuţii: oferă asistenţă tehnică şi consiliere producătorilor agricoli în vederea absorbţiei fondurilor europene; organizează activităţi de popularizare şi asistenţă tehnică de specialitate prin înfiinţarea de loturi demonstrative, demonstraţii practice, târguri, expoziţii, festivaluri, seminare, simpozioane, dezbateri şi mese rotunde; asigură asistenţă tehnică de specialitate, economică şi managerială persoanelor care desfăşoară activităţi în domeniile agricole şi conexe în aplicarea tehnologiilor agricole moderne şi a metodelor noi de conducere a fermelor în scopul eficientizării activităţilor la nivel de fermă; realizează activităţi de formare profesională continuă în domeniul agricol şi conexe, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ţinând cont de nevoile şi oportunităţile existente; colaborează cu instituţiile de învăţământ şi cercetare agricolă în scopul realizării transferului tehnologic şi diseminarea rezultatelor cercetării aplicative în agricultură prin elaborarea şi distribuirea gratuită de tehnologii de cultură şi de creşterea animalelor, materiale de specialitate, proiecte-model, altele. Mai mult camerele realizează fluxul informaţional către fermieri prin materiale audio-vizuale, emisiuni radio-TV, editarea, multiplicarea şi distribuirea de materiale informative, reviste, cărţi, broşuri, pliante, tehnologii de cultură a plantelor şi de creştere a animalelor, proiecte tehnico-economice şi alte materiale de specialitate; îndeplinesc şi alte atribuţii, conform prevederilor legale şi statutului-cadru.
 
Rolul Camerei Agricole Naționale
 
Camera Agricolă Naţională are următoarele atribuţii: promovează iniţiativele camerelor agricole judeţene; aprobă nivelul cotizaţiei membrilor; colaborează cu instituţiile administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniu pentru identificarea nevoilor de formare profesională continuă; colaborează cu institute, staţiuni ori companii cu obiect de activitate în cercetarea agricolă fundamentală/aplicată şi inovare; încheie contracte de cercetare şi inovare cu institute, staţiuni şi companii de cercetare din domeniul agricol din România şi din străinătate; participă la proiecte cu finanţare europeană, naţională sau internaţională în domeniul cercetării, inclusiv proiecte în cascadă, în vederea sporirii competitivităţii sectorului agricol din România; elaborează şi aplică planul propriu de formare profesională continuă prin cursuri de iniţiere, calificare, specializare şi perfecţionare a fermierilor; organizează seminare, simpozioane, târguri, expoziţii şi manifestări ştiinţifice de profil, în ţară şi în străinătate; promovează produsele şi serviciile româneşti din domeniu, în ţară şi în străinătate; îndeplineşte şi alte competenţe stabilite prin lege sau prin statut.
 
Finanţarea Camerei Agricole Naţionale şi a camerelor agricole judeţene se asigură din:
 
a)cotizaţii ale membrilor camerelor agricole;
b)dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale;
c)dividendele societăţilor comerciale înfiinţate în condiţiile art. 3;
d)veniturile din activităţile realizate prevăzute la art. 19, precum şi din alte activităţi economice directe;
e)donaţii şi/sau sponsorizări;f)comisioane;
g)prestări de servicii de consultanţă sau asistenţă către fermieri, contra cost;
h)alte venituri prevăzute de lege.
 
Colegiul Naţional al Camerei Agricole Naţionale este forumul decizional constituit din membrii birourilor permanente ale colegiilor camerelor agricole judeţene şi 9 membri ai Biroului permanent al Camerei Agricole Naţionale. Preşedintele Camerei Agricole Naţionale este preşedintele Prezidiului şi al Biroului permanent. Personalul noilor Camere Agricole va fi preluat de la actualele Camere Agricole județene, fără concurs iar procedurile se finalizează, în 120 de zile de la data validării alegerilor pentru organele de conducere ale camerelor agricole județene. Patrimoniul Camerelor Agricole Județene desființate va fi preluat de Camerele Agricole nou-înfiinţate. Persoanele care refuză să fie preluate au dreptul să solicite înscrierea în corpul de rezervă al funcționarilor publici. 

Consultanții din Camerele Agricole reorganizate au ajuns să moară de foame și cer insolvenţa MADR

12  Iunie  2013 -  12:17
Consultanții din Camerele Agricole reorganizate au ajuns să moară de foame și cer insolvenţa MADR

Camerele Agricole (CA) de pe lângă Direcțiile Agricole Județene (DADR), fostele Oficii/Centre de Consultanţă Agricolă Județene (OJCA și CLCA), reorganizate în baza Hotărârii de Guvern 1609 din 12 decembrie 2009, continuă să aibă probleme financiare mari, situație față de care angajații statului rămân impasibili. 

Din cauză că nu mai au bani, unele din aceste Camere Agricole și-au exprimat în mod expres dorința de a da în judecată Ministerul Agriculturii (MADR) pentru neplata subvențiilor prevăzute prin HG 1609, iar altele sunt în expectativă. Din cauza incoerenței în politicile practicate de MADR, unele consilii județene doresc intrarea în insolvenţă a instituției susamintite.
 
La data de 31 mai, informația privind iminența unor procese cu Camerele Agricole părea să fie o nebuloasă pentru secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.
 
Întrebat fiind telefonic de către ziariștii Recolta.eu dacă știe de pericolul unor procese intentate de CA-uri MADR-ului, Daniel Botănoiu, secretar de stat, a afirmat că nu știe despre ce „Camere Agricole” este vorba - „cele vechi sau cele noi” - și dacă nu cumva „este o problemă care ține de departamentul juridic”. Convorbirea a fost terminată brusc, din cauza unor „acte care trebuiau semnate”.
 
De atunci, și alte cazuri de Camere Agricole afundate în probleme financiare au răsuflat în presa locală. Spre exemplu, recent, am aflat că bugetul pe 2013 al Camerei Agricole din Arad s-a epuizat, iar instituția a intrat în incapacitate de plată. Pentru Bacău situația este similară. Salariile celor 20 de angajaţi însumează restanțe de nu mai puțin de 510.000 de lei, astfel încât cheltuielile cu datoriile să fie la zi. Lista se îngroașă cu CA Constanța, Vrancea, Suceava și Bihor.
 
Camera Agricolă Arad este în incapacitate de plată
 
Într-un articol din presa locală, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Arad, Nicolae Ioţcu, mărturisea zilele acestea că bugetul pe 2013 al Camerei Agricole este epuizat și că instituţia a intrat în incapacitate de plată, iar cei 18 angajaţi nu şi-au primit salariile de două luni. Din acest motiv, Ioţcu a solicitat printr-un comunicat de presă că solicită „insolvenţa MADR, ca urmare a modului în care a fost construit şi gestionat bugetul pentru anul 2013 al Camerei Agricole”.
 
"Ministerul a asigurat 239.000 de lei pentru funcţionarea Camerei Agricole a judeţului Arad, sumă total insuficientă, din care s-au plătit salariile angajaţilor doar până la sfârşitul lunii martie. Cei 18 angajaţi nu şi-au mai primit salariile de două luni, iar ministerul ne-a comunicat că bugetul nu poate fi suplimentat", se plângea presei Ioţcu.
 
Potrivit declarațiilor acestuia, „în momentul de faţă, Camera Agricolă a intrat în incapacitate financiară, singurul vinovat fiind Guvernul USL, care dovedeşte atât neştiinţă, cât şi proastă gestionare a resurselor bugetare”.
 
Salarii restante din aprilie la Camera Agricolă Bacău
 
Angajaţii de la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ) Bacău au rămas fără nicio sursă de venit. Oamenii se plâng că nu şi-au mai primit lefurile de trei luni, că sunt presaţi de bănci să îşi plătească ratele şi că nu mai au ce pune pe masă copiilor. La această situaţie s-a ajuns pentru că în bugetul Ministerului Agriculturii nu s-au mai prevăzut bani pentru funcţionarea camerelor agricole judeţene.
 
„Noi am primit subvenţii până la data de 1 aprilie”, declara recent pentru presa locală, Vasile Aichimoaiei, directorul CAJ.
 
20 de angajați şi niciun sfanț
 
Potrivit organigramei, Camera Agricolă Bacău are 20 de salariaţi. Deja instituţia a început să primească somaţii şi ameninţări de executare silită pentru că nu au fost plătite la stat dările ce revin atât angajatorului, cât şi angajatului. Pentru cei 20 de angajaţi sunt necesari 510.000 de lei ca să se ajungă cu datoriile la zi.
 
„Necesarul pentru a plăti salariile şi datoriile acumulate la bugetul de stat este de 510.000 de lei. Din păcate, nu avem nici cum să mai realizăm venituri proprii, deoarece ministerul a închis sesiunile de depunere a proiectelor, care era principala noastră sursă de venit. Consultanţa pe care o oferim este gratuită, iar din cursuri abia realizăm câte ceva. Pentru a putea funcţiona ar fi nevoie ca statul să ne asigure 80-85% din venituri, iar noi 15-20%”, a mai spus Vasile Aichimoaiei.
 
Camera Agricolă este finanţată de Ministerul Agriculturii, instituție care virează banii în contul Consiliului Judeţean şi de acolo ajung la beneficiari. Conducerea băcăuană a instituţiei spune că a făcut numeroase demersuri la MADR, de unde au fost plimbaţi la cel de Finanţe, lor în care au aflat că nu au fost prinşi în buget.
 
„În luna aprilie am dat câte 1.000 de lei fiecărui angajat, împărţiţi frăţeşte, din ceea ce am realizat noi ca venituri proprii, adică 60% din necesar. De atunci şi până acum nu s-a mai dat nimic, iar ultima speranţă este la rectificarea de buget de la sfârşitul acestei luni sau luna viitoare”, a conchis cu amărăciune în glas, Vasile Aichimoaiei, directorul CAJ.
 
Background
 
În data de 31 mai, Recolta.eu publica o cazuistică destul de bogată. Pe atunci, Constanța, Vrancea, Suceava și Bihor amenințau cu procese.
 
La Constanța, Paraschiva Mocănaşu, directorul Camerei Agricole de aici, a precizat pentru cotidianul local Observator de Constanța că cei 26 de salariați, care aveau deja salarii modeste, sunt într-o situație disperată după două luni în care nu și-au primit banii. Oamenii nu au bani pentru întreținerea copiilor și au acumulat deja restanțe la plata creditelor bancare.
 
„Am cerut sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa pentru a da în judecată Ministerul Agriculturii“, spunea Paraschiva Mocănaşu, cu ceva timp în urmă.
 
Și în Vrancea situația este dramatică. Cei 16 salariați de aici nu și-au mai primit salariile de trei luni. Deși neplătiți, angajații Camerei Agricole Vrancea au adus prin proiectele lor fonduri europene în valoare de 10 milioane de euro fermierilor din județ. Între timp, băncile au început să pună sechestru pe casele oamenilor, din cauza restanțelor la plata ratelor la creditele imobiliare.
 
„Vom face acţiune la Judecătorie pentru recuperarea salariilor. Chemăm în judecată Ministerul Agriculturii şi pe domnul ministru, pentru că nu cred că un manager bun îşi permite să lase 1000 de oameni din toată ţara fără salarii”, declara  pentru ediția locală a ziarului Adevărul inginera Carmen Popescu, salariat al Camerei Agricole Vrancea.
 
Nici în Suceava lucrurile nu stau mai roz. Cei 25 de angajaţi ai Camerei Agricole, în principal ingineri agricoli cărora li se dădeau asigurări în anii trecuţi că vor avea, pe lângă venituri decente şi posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea ca adevăraţi specialişti în domeniu, au ajuns acum muritori de foame. Nu şi-au mai primit salariile de aproape trei luni, mulţi dintre ei, care au avut lipsa de inspiraţie să angajeze împrumuturi bancare sunt terorizaţi de telefoanele executorilor, alţii nu au cu ce să îşi trimită copiii la şcoală.
 
Camera Agricolă Bihor se află de asemenea, în imposibilitate de funcționare. Nici cei 25 de consultanți agricoli de aici nu și-au primit salariile în aprilie și mai. În plus, nu a putut fi achitată chiria sediului și nici nu au putut fi plătite utilitățile. Așadar, oamenii lucrează fără telefon, internet și fără să primească salarii.
 
„Dacă nu se va stabili exact care sunt sursele de finanţare, proiectele vor fi născute moarte. Oricare instituție privată sau de stat are nevoie de bani pentru a funcționa”, afirma Marius Ştefan, directorul Camerei Agricole Bihor.
 
Specialiștii atrag atenția că disfuncționalitățile din acest sistem ar putea avea ca efect ratarea absorbției de fonduri europene în perioada 2014 – 2020.

Verde pentru Camerele Agricole?!

de Ioan VIDRIGHIN
vidrighinioan@tribuna.ro 
05 iunie 2013

www.tribuna.ro


Ministrul Agriculturii a declarat recent pentru Mediafax că la Guvern există o Ordonanţă de Urgenţă privind Camerele Agricole, care urmează să fie aprobată săptămâna viitoare. Singura dilemă - în opinia ministrului - este legată de statutul Camerelor Agricole, dacă acestea vor funcţiona ca ONG-uri sau vor fi subordonate Consiliilor Judeţene. "Am ajuns la o soluţie comună despre ce ar trebui să facă pentru fermieri Camerele Agricole. Singura discuţie care a mai rămas este dacă vor fi ONG-uri sau structuri în subordinea Consiliilor Judeţene", a spus Daniel Constantin.
Reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale fermierilor spun la unison că trebuie lăsate Camerele Agricole departe de presiunile politice de la centru şi de la nivel judeţean. "N-are ce căuta picior de om politic acolo", a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.
Din anul 2014 multe fonduri europene vor putea fi accesate prin Camerele Agricole. Orice întârziere măreşte riscul ca femierii români să piardă aceste fonduri. Cu cât proiectul de Ordonanţă de Urgenţă va fi avizat mai repede cu atât mai bine pentru producătorii agricoli. De aceeaşi părere este şi comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, care, în cadrul unei întrevederi cu premierul Victor Ponta şi vicepremierul Liviu Dragnea a subliniat importanţa Camerelor Agricole. "Cred că am înţeles de ce sunt importante Camerele Agricole, inclusiv în perspectiva regionalizării, respectiv, de ce este important ca agricultorii să aibă un instrument nu numai de reprezentare, ci şi de acţiune directă, pentru a avea acces la fonduri şi pentru a clarifica multe aspecte tehnice... Am prevăzut în legislaţia europeană ca agricultorii să aibă acces la o susţinere financiară pentru a-şi plăti parţial consultanţa agricolă în cadrul proiectelor", a declarat Cioloş.

E oficial! Camerele Agricole, funcționale din septembrie

06  Iunie  2013 -  08:31
E oficial! Camerele Agricole, funcționale din septembrie

Fermierii români vor avea în sfârșit Camerele Agricole funcționale în acest an. Primul pas concret în acest demers va avea loc săptămâna viitoare când Ordonanţa de urgenţă care modifică legea de înfiinţare a Camerelor Agricole va fi aprobată în Guvern. 

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a dat asigurări în acest sens spunând că în lunile septembrie sau octombrie vom avea aceste structuri cu toate condiţiile definite.
 
“Soluţia la care s-a ajuns a fost că aceste Camere trebuie constituite de fermieri şi trebuie să lucreze pentru fermieri. În acest sens va fi aprobată, probabil, săptămâna viitoare ordonanţa de urgenţă care modifică legea de înfiinţare a Camerelor Agricole. Sper ca în septembrie-octombrie 2013 să avem structurile Camerelor Agricole cu toate condiţiile definite”, a spus Constantin. 
 
Acesta a precizat că mai are de reglat în coaliţia de guvernare modul în care vor fi înfiinţare Camerele Agricole, respectiv dacă vor fi de utilitate publică. “Mai am un lucru pe care trebuie să-l reglez în coaliţia de guvernare: dacă ele vor fi de utilitate publică. Opinia mea este că ele trebuie să fie de utilitate publică astfel încât să putem să-i ajutăm în ceea ce priveşte startul activităţii de funcţionare şi în stabilirea lor ca partener al Ministerului Agriculturii şi în ceea ce înseamnă anumite analize pe care trebuie să le facem şi pe care acum le externalizăm la costuri destul de mari către firme private”, a explicat şeful MADR. 
 
Trebuie dezvoltată consultanța agricolă
 
Ministrul Agriculturii a subliniat că trebuie găsită o cale de dezvoltare a consultanţei agricole pentru că în acest moment nu există o structură care să răspundă acestei nevoi. 
 
“Trebuie să găsim o cale eficientă de dezvoltare a consultanţei agricole pentru că în acest moment nu mai avem o structură care să răspundă acestei nevoi imediate şi în mod profesionist. Un răspuns ar fi Camerele Agricole, dar ele au nevoie de ceva timp pentru a se înfiinţa, a se consolida, pentru a-şi găsi rolul în ceea ce priveşte funcţionarea agriculturii şi utilitatea în rândul fermierilor”, a subliniat ministrul Agriculturii. 
 
Funcţionarea camerelor agricole trebuie să răspundă obiectivului de descentralizare a administraţiei publice centrale prin înfiinţarea unei reţele naţionale de structuri autonome private ce promovează interesul public general, prin acţiune la nivel local şi prin integrarea specificului zonal în procesul de elaborare a politicilor diferenţiate pe sectoare de agricultură.
 
Dacian Cioloș, susținătorul Camerelor Agricole
 
Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, a susținut recent că este esenţial ca structurile Camerelor Agricole să fie constituite şi conduse de agricultori şi nu de către stat. Acesta a adăugat că este important să existe o anumită constanţă şi coerenţă în timp, indiferent cum se schimbă guvernele, iar agricultorii să aibă într-adevăr o structura care să-i reprezinte, nu doar pentru a contesta politici guvernamentale, ci şi pentru a construi în sector. 
 
În opinia lui Cioloș, Camerele Agricole pot fi o structură de reprezentare, prin care agricultorii transmit serviciilor de consultanţă de ceea ce au nevoie. Comisarul european a mai susținut că la Camerele Agricile ar putea ajuta și fondurile europene pentru că este prevăzut prin legislaţia europeană ca prin noul PNDR agricultorii să aibă acces la o susţinere financiară pentru a-şi plăti parţial consultanţa agricolă în cadrul proiectelor. Astfel, fondurile ar putea fi folosite de structura privată a agricultorilor care dezvoltă serviciile de consultanţă. 
 
Dacian Cioloș s-a declarat un susținător al Camerelor Agricole și a menționat că în perioada în care a fost ministru a propus o lege pe care nu a apucat să o ducă până la capăt pentru că a avut mandatul scurt.  “Mi se se pare esenţial ca România să aibă o structura de consultanţă agricolă prin care să existe o legătură directă cu agricultorii, iar performanţa să fie măsurată de agricultori şi nu de alţii din afara sistemului agricol. Dacă activitatea unui consultant nu este măsurată de performanţa agricultorilor, nu are nici un sens să cheltuim bani, nici publici, nici privaţi, pe consultanţă. De asta pentru mine este important să existe Camere Agricole care să constitutie o legătura între reprezentanţii agricultorilor şi consultanţă", a mai declarat Dacian Cioloş.
 
Masterplan pentru agricultură
 
Referitor la politica agricolă, ministrul Daniel Constantin a susținut că direcțiile importante de dezvoltare a agriculturii vor fi incluse într-un masterplan care va fi elaborat în urma unor consultări între Ministerul Agriculturii, mediul academic, patronatele din domeniu și investitori români și străini.  
 
“Din pacate, dupa 1989, strategiile pe care le- am avut in agricultura s-au schimbat in functie de partidele politice, de stanga sau de dreapta. Se pune din ce in ce mai mult accent pe lipsa hranei in anumite tari. De aceea am considerat ca este extrem de important ca in aceasta perioada sa avem o serie de intalniri in urma carora sa stabilim impreuna directiile principale de dezvoltare a agriculturii romanesti pe termen mediu si lung”, a afirmat Daniel Constantin.
 
La prima întâlnire, care s-a desfășurat ieri la Academia Română, au fost invitați reprezentanți ai mediului știintific, ai Academiei Române și Academiei de Știinte Agricole și Silvice. Vor urma în cel mai scurt timp întâlniri cu patronatele din domeniu și investitorii straini, dar și cu comisia prezidențială.

Angajații Camerelor Agricole vor da în judecată Ministerul Agriculturii

Tergiversarea Legii Camerelor Agricole ar putea aduce mai multe procese Ministerului Agriculturii. Situația este tragică în țară deoarece salariații Camerelor Agricole nu și-au primit salariile de luni de zile. Reprezentanții MADR au declarat că nu cunosc în detaliu această problemă. 

Reprezentanți acestor structuri au explicat că Ministerul Agriculturii nu a prevăzut bani în buget decât până la sfârșitul primului trimestru din 2013. După această dată, camerele agricole trebuiau desființate și înlocuite cu alte agenții teritoriale care să le preia atribuțiile. Aceste noi structuri nu au fost însă înființate, cu toate că finanțarea pentru cele vechi a fost sistată. 
 
La Constanța, Paraschiva Mocănaşu, directorul Camerei Agricole de aici, a precizat pentru cotidianul local Observator de Constanța că cei 26 de salariați, care aveau deja salarii modeste, sunt într-o situație disperată după două luni în care nu și-au primit banii. Oamenii nu au bani pentru întreținerea copiilor și au acumulat deja restanțe la plata creditelor bancare. „Am cerut sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa pentru a da în judecată Ministerul Agriculturii“, a declarat Paraschiva Mocănaşu. 
 
Și în Vrancea situația este dramatică. Cei 16 salariați de aici nu și-au mai primit salariile de trei luni. Deși neplătiți, angajații Camerei Agricole Vrancea au adus prin proiectele lor fonduri europene în valoare de 10 milioane de euro fermierilor din județ. Între timp, băncile au început să pună sechestru pe casele oamenilor, din cauza restanțelor la plata ratelor la creditele imobiliare. “Vom face acţiune la Judecătorie pentru recuperarea salariilor. Chemăm în judecată Ministerul Agriculturii şi pe domnul ministru, pentru că nu cred că un manager bun îşi permite să lase 1000 de oameni din toată ţara fără salarii”, a declarat pentru ediția locală a ziarului Adevărul inginera Carmen Popescu, salariat al Camerei Agricole Vrancea.
 
La sfârșitul săptămânii trecute, vicepremierul Liviu Dragnea a explicat: „Acest tip de organizație neguvernamentală riscă să se transforme într-un minister paralele cu cel al Agriculturii, în loc să fie ca în țările europene un ONG care să ofere fermierilor consultanță și să promoveze exemplele de buna practică”. Din acest motiv, vicepremierul a declarat că un nou proiect al legii Camerelor Agricole este în lucru, în colaborare cu cabinetul comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloș, după modelul țărilor europene care promovează prin aceste entități consultanța agricolă și promovează bunele practici. 
 
Nici în Suceava lucrurile nu stau mai roz. Cei 25 de angajaţi ai Camerei Agricole, în principal ingineri agricoli cărora li se dădeau asigurări în anii trecuţi că vor avea, pe lângă venituri decente şi posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea ca adevăraţi specialişti în domeniu, au ajuns acum muritori de foame. Nu şi-au mai primit salariile de aproape trei luni, mulţi dintre ei, care au avut lipsa de inspiraţie să angajeze împrumuturi bancare sunt terorizaţi de telefoanele executorilor, alţii nu au cu ce să îşi trimită copiii la şcoală.
 
Camera Agricolă Bihor se află de asemenea, în imposibilitate de funcționare. Nici cei 25 de consultanți agricoli de aici nu și-au primit salariile în aprilie și mai. În plus, nu a putut fi achitată chiria sediului și nici nu au putut fi plătite utilitățile. Așadar, oamenii lucrează fără telefon, internet și fără să primească salarii. "Dacă nu se va stabili exact care sunt sursele de finanţare, proiectele vor fi născute moarte. Oricare instituție privată sau de stat are nevoie de bani pentru a funcționa,'' susţine Marius Ştefan, directorul Camerei Agricole Bihor. Specialiștii atrag atenția că disfuncționalitățile din acest sistem ar putea avea ca efect ratarea absorbției de fonduri europene în perioada 2014 – 2020. 
 
Am încercat să aflăm și părerea reprezentanților Ministerului Agriculturii în legătură cu această problemă pe care o au angajații Camerelor Agricole, însă oficialii MADR au dat răspunsuri vagi și au menționat că nu cunosc în detaliu situația

Camerele Agricole au la dispoziție 100 de milioane de lei în 2013

Camerele Agricole au la dispoziție anul acesta suma de 100 de milioane de lei. Banii ar putea să fie împărțiți între toate filialele locale care ar urma să se înființeze. Această sumă este prevăzută și în strategia fiscal-bugetară 2014-2016 elaborată de Guvernul României. De menționat este faptul că în anii următori nu sunt prevăzuți alți bani pentru aceste camera agricole. 

Legea Camerelor Agricole pare să stea pe loc dar cu toate acestea pentru acest an beneficiază de peste 100 de milioane de lei. Vicepremierul Liviu Dragnea a susținut la sfârșitul săptămânii trecute că noua lege a Camerelor Agricole ar putea intra în vigoare în câteva săptămâni, după ce vechea lege a fost suspendată în urmă cu 3 ani.

 
Încă se lucrează la noul text, în așa fel încât fermierii să nu mai fie nevoiți să alerge pentru un aviz, a mai ținut să spună vicepremierul României. Liviu Dragnea a explicat că la nivelul fiecărei localități va exista o structură a Camerei Agricole, care să preia din competențele de la județ sau centru.
 
Recent, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, a susținut că este esenţial ca structurile Camerelor Agricole să fie constituite şi conduse de agricultori şi nu de către stat. Acesta a adăugat că este important să existe o anumită constanţă şi coerenţă în timp, indiferent cum se schimbă guvernele, iar agricultorii să aibă într-adevăr o structura care să-i reprezinte, nu doar pentru a contesta politici guvernamentale, ci şi pentru a construi în sector. 
 
În opinia lui Cioloș, Camerele Agricole pot fi o structură de reprezentare, prin care agricultorii transmit serviciilor de consultanţă de ceea ce au nevoie. Comisarul european se declară optimist și consideră că proiectul Camerelor Agricole se va finaliza în 2013. “Înţeleg că mai urmează nişte modificări legislative. Pentru a clarifica anumite aspecte, legea a fost votată în condiţiile în care exista un alt parlament şi un alt guvern. Guvernul actual a dorit să mai aducă anumite modificări. Sper eu ca totuşi, în cursul acestui an, acest proiect să fie finalizat şi agricultorii să aibă un instrument de care, cred eu, au nevoie mulţi ani de zile”, a spus Cioloș. 

Camerele Agricole, mai mult o himeră decât realitate

Camerele Agricole, mai mult o himeră decât realitate

Înfiinţarea Camerelor pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală n-are nicio şansă să treacă de la stadiul de intenţie la realitate prea curând. În mod normal, alegerile ar fi trebuit să aibă loc în aprilie, însă nici vorbă să se întâmple aşa ceva, mai ales că Ministerul Agriculturii s-a apucat iar să modifice legislaţia. În plus, bugetul ministerului pentru acest an nu prevede nicio sumă pentru Camerele Agricole.

Anul trecut, Guvernul a hotărât amânarea alegerilor pentru Camerele Agricole cu şase luni. Programate iniţial pentru 10 octombrie, alegerile urmau să se desfăşoare în aprilie 2013, dată la care actualele Camere Agricole, aflate în subordinea Consiliilor Judeţene, ar fi trebuit să fie desfiinţate. Teoretic, cam aşa ar fi trebuit să stea lucrurile. În realitate însă, situaţia este cu mult mai complicată.

Ministerul Agriculturii a publicat pe site un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii nr. 283/2010 privind Camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi a Legii nr. 122/2012 vizând modificarea şi completarea celei dintâi. Prin urmare se reia de la bun început toată procedura.

Gheorghe Glăman, preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă (CNI) pentru Camerele Agricole, se arată surprins de modificările de pe site-ul ministerului. În plus, şi cei de la Parlament au o altă propunere de schimbare a legislaţiei, spune Glăman. Acesta adaugă că oricum CNI nu a fost consultat, mai ales că este în proces cu Ministerul Agriculturii pentru respectarea vechii legi (Legea nr. 283/2010, republicată).

După cum merg lucrurile, cel mai probabil, undeva spre sfârşitul anului – începutul lui 2014 ne-am putea aştepta ca aceste camere să funcţioneze, mai susţine preşedintele CNI. El spune că în noul proiect dispar de tot fondurile alocate de la bugetul ministerului, banii pentru Camerele Agricole urmând să provină de la fermieri.

„Dacă fermierii plătesc totul, de ce nu sunt lăsaţi în pace, să-şi facă ei organizaţia lor?“, se întreabă Gheorghe Glăman.

Pe de altă parte, acesta se plânge şi de imixtiunea politiculului în constituirea Camerelor Agricole, atât timp cât la nivelul judeţelor urmează să se constituie un comitet de iniţiativă, ai cărui membri vor fi stabiliţi de prefect, iar printre aceştia se va număra şi un primar. Cât despre alegerile la nivel naţional, nicăieri nu scrie cine le va organiza, susţine preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă, care, conform proiectului de act normativ, va fi desfiinţat imediat după constituirea Camerelor Agricole.

Cu ce nu este de acord CNI

Principala nemulţumire a reprezentanţilor Comitetului Naţional de Iniţiativă este aceea că nu există bani din bugetul ministerului pentru organizarea alegerilor pentru Came­rele Agricole. Glăman spune că se doreşte crearea unui fel de „struţo-cămilă“, o combinaţie între actualele Camere Agricole şi vechile ANCA. O altă neregulă semnalată este aceea că primele comitete judeţene vor fi alese doar pentru un an, după care următoarele vor avea mandat de patru ani.

Modificări ale proiectului de act normativ

Cum va arăta comitetul judeţean?

Prin ordin al prefectului, la nivel judeţean se constituie comitetul de iniţiativă format din maximum 11 membri, din care fac parte: un reprezentant desemnat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la nivel teritorial; un reprezentant desemnat de Inspectoratul teritorial de regim silvic şi de vânătoare; un reprezentant al instituţiei prefectului; reprezentanţi propuşi de formele asociative din domeniile agricultură şi conexe; un reprezentant al Asociaţiei Comunelor din România.

Cine vor fi membrii Camerelor Agricole?

Membrii individuali pot fi: fermieri persoane fizice sau juridice, care desfăşoară activităţi în agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură, indiferent de domeniul de activitate, cu domiciliul/sediul în judeţul respectiv; medicii veterinari care îşi desfăşoară activitatea în judeţul respectiv.

Membrii colectivi pot fi: asociaţiile profesionale din domeniul agricol şi conexe înregistrate la nivel judeţean, precum şi grupuri de producători legal constituite; patronate din domeniul agricol şi conexe reprezentate în teritoriu; sindicate din domeniul agricol şi conexe reprezentate în teritoriu; cooperative agricole; ocoalele silvice private ale proprietarilor de păduri şi ale composesoratelor; colegiul medicilor veterinari; instituţii de învăţământ şi cercetare agricolă.

Ordonanţa de urgenţă, ultima şansă pentru Camerele Agricole

Conform unor declaraţii de ultimă oră făcute de Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, în cadrul unei conferinţe de presă la Cluj, legea Camerelor Agricole, alături de legea 214 privind pajiştile şi pachetul legislativ „laptele“ vor fi adoptate prin ordonanţă de urgenţă. „Acest lucru creează premisele ca până la 1 iunie, conform legii, aceste organisme să devină funcţionale. Altfel, România va pierde trei miliarde de euro în următorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene, din perioada 2014-2020, dacă nu vor exista Camerele Agricole. Ele îşi vor desfăşura activitatea independent. Nu vor fi subordonate nimănui“, a menţionat Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine într-o conferinţă de presă, care a urmat întâlnirii cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Ultimele modificări ale legii Camerelor Agricole făcute de Ministerul Agriculturii prevăd patru aspecte importante. În primul rând se schimbă statutul acestora din organizaţii de interes public, în cele de utilitate publică. „Acest lucru înseamnă un acces mai facil la finanţarea publică“, declară Alexandru Jurconi, preşedintele Federaţiei Pro Agro. În al doilea rând în forumul decizional al Colegiilor judeţene ale Camerelor Agricole ce va fi alcătuit din 25 de membrii vor fi promovaţi tinerii fermieri de până la 35 de ani. Din totalul membrilor, 4 locuri vor fi alocate reprezentanţilor aleşi de fermieri (în loc de trei, cât se prevedea în trecut) şi alte 4 locuri vor fi ocupate de tinerii fermieri cu vârstă până la 35 de ani. „Mi se pare foarte important să se primenească baza de eligibilitate, fiind admişi în cursa electorală şi tinerii“, a mai spus Jurconi. Tot acesta a mai menţionat că în al treilea rând se va întări substanţial rolul Camerelor în extensia agricolă, prin difuzarea de cunoştinţe către fermieri, dar şi prin formarea profesională a acestora. „Aici am, deocamdată, unele rezerve. Va trebui să evaluăm în ce măsură apariţia unei megastructuri finanţate de stat distorsionează piaţa serviciilor de consultanţă şi, consecutiv, în ce măsură poate altera mediul concurenţial“, a mai precizat Jurconi. Nu în ultimul rând, va creşte rolul local în organizarea Camerelor, aspect prin care se încearcă reducerea influenţei politice asupra procesului alegerilor.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013


Camera Agricolă, un nou început?

Camera Agricolă, un nou început?

Zilele acestea se discută (din nou) foarte mult despre Camera Agricolă. Multe persoane, mai mult sau mai puţin avizate, îşi dau cu părerea despre cum ar trebui să fie, ce ar trebui să facă, cine ar trebui să lucreze la Camera Agricolă. Unii spun că salariaţii camerei ar trebui să fie buni manageri (dacă au succes în conducerea unei exploataţii agricole, de ce ar fi interesaţi să lucreze într-o structură unde câştigurile sunt limitate?), alţii afirmă că personalul ar trebui să fie strict specializat. Noi credem că acest personal trebuie să îndeplinească o singură condiţie: să răspundă nevoilor fermierilor.

Din 100 de persoane care se adresează Camerei Agricole, 70-80% sunt deţinători de ferme mici şi mijlocii care doresc să se dezvolte prin accesarea de fonduri europene. Este mai mult decât evident că prioritatea în această etapă este elaborarea de proiecte pentru atragerea acestor fonduri. E nevoie deci de personal specializat. În cei 13 ani de activitate, cei care au lucrat în consultanţa agricolă s-au specializat, iar rezultatele sunt mai mult decât grăitoare: 7 milioane de euro atrase doar în judeţul Călăraşi pe seama proiectelor întocmite de specialiştii Camerei Agricole în exerciţiul bugetar 2007 – 2013, 350 de entităţi economice nou create ca urmare a câştigării de proiecte (persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) şi familiale (IF) care vor plăti taxe şi impozite la bugetul de stat), aproape 3.200 de persoane care au dobândit o calificare în domeniul agricol prin participarea la cursurile organizate de consultanţa agricolă, 15 cooperative şi asociaţii agricole. Nu e puţin lucru nici pentru structuri mult mai viguroase din punctul de vedere al resurselor umane şi logistice.

Nevoile de consultanţă ale celor care au înfiinţat o formă asociativă sau au devenit PFA, II-uri sau IF-uri s-au diversificat foarte mult. Ei solicită acum Camerei Agricole sprijin în domeniile economic, fiscal, juridic, iar noi încercăm să răspundem acestor nevoi ale fermierilor.

Specialiştii Camerei Agricole au participat direct la marile „acţiuni“ ale ministerului: pentru implementarea cotei de lapte, consultanţii s-au deplasat „din poartă în poartă“, întâi pentru a-i informa pe crescătorii de vaci de lapte şi apoi pentru a le înmâna deciziile privind cota alocată. La înfiinţarea APIA, aceiaşi specialişti au participat la identificarea parcelelor pe blocurile fizice, au acordat sprijin la întocmirea documentaţiei pentru accesarea diferitelor tipuri de subvenţii etc.

Am făcut ceea ce trebuia să facem, dar considerăm că este util să reamintim toate aceste lucruri celor care mai au îndoieli cu privire la activitatea noastră.

Consultanţa agricolă, aşa cum funcţionează ea astăzi, îşi propune să ajute fermierul să ia decizii singur, în scopul obţinerii unei autonomii a acestuia, iar exploataţia agricolă este abordată într-un context larg ca o entitate complexă care interrelaţionează cu numeroase alte structuri.

În concluzie, Camera Agricolă, în forma ei actuală, este:

- un organism cu o structură clară, cu un statut bine definit şi cu personal calificat, care, în ciuda experimentelor la care a fost supus în decursul existenţei sale, şi-a găsit locul în peisajul agriculturii româneşti;
- o instituţie funcţională, cu rezultate concrete şi perfect măsurabile;
- un organism care asigură accesul neîngrădit la un pachet de servicii de bază de consultanţă, gratuit tuturor categoriilor de fermieri;
- organism public, prin intermediul căruia Ministerul Agriculturii îşi promovează politicile agricole în teritoriu;
- organism echidistant care nu are interesul să promoveze serviciile sau produsele unei firme sau alteia.

Maricica Dobrin

Responsabil relaţii publice, Camera Agricolă a Judeţului Călăraşi
REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013


Guvernul amână alegerile pentru Camerele Agricole

categorii: Actualitate
03  Octombrie  2012 -  09:39
Guvernul amână alegerile pentru Camerele Agricole

Un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat pe pagina Ministerului Agriculturii dezvăluie faptul că Guvernul va amâna pentru 2013 înfiinţarea Camerelor Agricole. 

Articol unic - Termenul prevăzut la art. II alin. (1) din Legea nr.122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 472 din 11 iulie 2012, cu privire la organizarea desfăşurării primelor alegeri pentru constituirea camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală se prorogă cu 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. - Textul ordonanţei de urgenţă

Care sunt motivele invocate

Termenul insuficient prevăzut de art.II alin.(1) din Legea nr.122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, în vederea îndeplinirii formalităţilor privind inscrierea Camerei Agricole Naţionale şi a camerelor agricole judeţene în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi au sediul, până la data desfăşurării alegerilor;

Necesitatea asigurării logisticii pentru buna desfăşurare a primelor alegeri ale camerelor pentru agricultură, silvicultură industrie alimentară, piscicultură şi dezvoltare rurală în secţiile de votare din spaţiile care vor fi puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale, care sunt abilitate sa asigure în aceeaşi perioadă şi suportul necesar organizării alegerilor parlamentare;

Evitarea suprapunerii perioadei de desfăşurare a campaniei electorale privind alegerea membrilor camerelor agricole judeţene, desemnaţi din rândul structurilor asociative, profesionale, sindicale şi patronale, structuri cu caracter apolitic, cu perioada stabilită pentru desfăşurarea campaniei electorale şi a alegerilor parlamentare care vor avea loc pe data de 9 decembrie 2012, conform Hotărârii Guvernului nr.888/2012 privind stabilirea datei de desfăşurare a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012;

Context

La discuţiile de vineri dintre reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi asociaţii, Nicolae Ștefan, preşedintele Agrostar, a cerut amânarea alegerilor la Camerele Agricole, pentru rezolvarea problemei candidaturii șefilor de sindicate din industria agroalimentară.

„Din punctul de vedere al sindicatelor, avem mari probleme cu organizarea Camerelor Agricole. Ministrul se pare că a îmbrățișat ideea noastră, de a amâna organizarea, urmând ca, săptămâna viitoare, să primim un răspuns și pe această temă”, a declarat şeful Agrostar.
 
Săptămâna trecută, Marcel Cucu, membru LAPAR, intefvenea cu un comentariu pe recolta.eu atrăgând atenţia cădetaşarea în teritoriu a şefilor Direcţiilor Agricole de la un judeţ la altul vine exact în perioada în care trebuiau organizate alegerile pentru Camerele Agricole.

Rădulescu îşi pune mari speranţe în Noua lege a camerelor agricole

Proiectul de Lege privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a fost adoptat de Camera Deputaţilor. „Aplicarea acestei legi – se arată în expunerea de motive la proiect – răspunde cerinţelor de descentralizare, profesionalizare şi autonomie a activităţilor din domeniile vizate“. Noul act normativ modifică Legea nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură şi stipulează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea camerelor pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură şi dezvoltare rurală, dar şi a Camerei Agricole Naţionale.

Preşedintele Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaţilor, Adrian Rădulescu, a explicat drumul sinuos al acestei legi de la idee la întocmirea proiectului şi adoptarea ei. „Legea nu trecea în Parlament pentru că nu se doreau alegeri în camerele agricole pe bază de reprezentativitate, a precizat Rădulescu. Între cei 25 de membri care vor conduce o cameră agricolă, zece sunt din asociaţiile profesionale, doi din cooperative agricole, doi din sindicatele agricole, unul din învăţământ şi cercetare, trei locuri sunt pentru fermieri sub 30 de ani, alte trei pentru fermieri indiferent de vârstă etc. Îmi pun mari speranţe în această lege, pentru că este făcută pentru agricultori.“

Prin urmare, cea mai importantă modificare făcută proiectului de lege iniţial a fost aceea de a-i lăsa pe fermieri să îşi aleagă reprezentanţii în comitetul de iniţiativă.

Tot Adrian Rădulescu a explicat că esenţa activităţii acestei noi structuri va fi consultanţa agricolă şi cercetarea în domeniul agricol. Este vorba de cercetarea aplicată, pentru care se va elabora un program împreună cu institutele şi staţiunile de cercetare. Ele vor putea accesa bani de la Uniunea Europeană, având în vedere că, pentru prima dată în istoria UE, comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloş a obţinut bani pentru cercetarea în agricultură. României îi sunt repartizate, pentru perioada 2014 - 2020, trei sute de milioane de euro pentru cercetarea aplicată. Foarte important este ca noile structuri să faciliteze şi desfacerea produselor agricole. Camerele agricole vor creiona programe de dezvoltare a agriculturii româneşti pentru mulţi ani înainte.

În prezent, funcţionează aşa-numitele camere agricole pe lângă consiliile judeţene. Acestea însă vor fi desfiinţate. „Unii doreau preluarea personalului de aici aşa cum este acum, a mai spus Adrian Rădulescu. Noi, cei care am conceput legea, suntem de acord cu preluarea, dar pe bază de concurs.“ Noile camere agricole sunt instituţii private de interes public, nonprofit, cu personalitate juridică, dar structurile judeţene pot înfiinţa camere agricole zonale fără personalitate juridică.

Petru DONE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 13, 1-15 IULIE 2012


Camerele Agricole, de râsu’–plânsu’!


Asistăm la a şaptea amânare în privinţa organizării Camerelor Agricole. Chiar de la apariţia Legii Camerelor Agricole ne exprimam convingerea că nu va putea fi pusă în aplicare în forma pe care i-au dat-o politicienii. Au urmat scandaluri între membrii Comitetului Naţional de Iniţiativă, între agricultori şi politicieni, care au generat sine-die, mai multe amânări pentru camerele agricole. Acum se caută o nouă soluţie de finanţare pentru Camerele Agricole. "Trebuie să reluăm discuţiile pe modificările aduse Legii Camerelor Agricole întrucât costurile sunt extrem de mari aşa cum au fost făcute structurile, iar membrii camerelor nu sunt în stare să le susţină prin cotizaţii sau contribuţii. Avem deja o Ordonanţă de modificare a legii, dar principala problemă este de a găsi resursele financiare pentru susţinerea acestora cel puţin doi ani", a declarat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără. Tocmai acest lucru l-au reproşat de la început adversarii acestei legi. Atunci, Tabără vorbea doar de câteva "aspecte neesenţiale". Acum, când banii sunt "extrem de drămuiţi", ministrul invocă Ordonanţa 70, care prevede o alocare financiară redusă doar la structurile deja constituite ale camerelor agricole la nivelul consiliilor judeţene. Pentru 2012, Consiliul Judeţean a aprobat pentru Camera Agricolă Sibiu un buget de 715.000 lei, bani insuficienţi pentru funcţionarea viitoarei structuri. Ministrul Tabără speră totuşi să găsească "o soluţie viabilă de finanţare" până în martie 2012. Pun pariu că nici în decembrie 2012, Legea Camerelor Agricole nu va fi funcţională. (V. IOAN)

Gâlceava Camerelor Agricole


de Ioan VIDRIGHIN
vidrighinioan@tribuna.ro 
21 octombrie 2011 21:53 

Aplicarea Legii 283 privind Camerele Agricole a fost sabotată prin tergiversări şi amânări nejustificate. În prezent, Comitetul Naţional de Iniţiativă aproape că nu mai există. Cea mai mare parte dintre membrii săi au demisionat ori s-au autosuspendat. Din luna iunie, reprezentanţii patronatelor şi ai organizaţiilor profesionale ale fermierilor s-au retras din acest comitet. Cert este că toate termenele de aplicare a legii au fost depăşite de mult, iar legislaţia secundară nu a fost încă adoptată. Cei de la Putere par să nu se înţeleagă între ei. În prezent, la Camera Deputaţilro (care este cameră decizională) sunt 3 proiecte de modificare a Legii 283 plus un proiect al UDMR pentru abrogarea Legii.
De când a devenit deputat, fostului secretar în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, nu îi mai place deloc actuala Lege a Camerelor Agricole. "Are foarte multe imperfecţiuni şi trebuie modificată radical", zice Rădulescu, care şi-aduce aminte că există "un proiect de lege mai bun, al ministrului Dacian Cioloş, la care am lucrat şi eu". Rădulescu consideră că "în momentul de faţă, Comitetul de Iniţiativă este în ilegalitate. Au rămas doar Banu, cu tovarăşul Vaida şi cu ministrul Tabără. Dar ei nu pot face nimic în condiţiile acestei legi".
Mihai Banu, preşedintele Comitetului de Iniţiativă, deputat PDL, susţine că "termenele au fost depăşite pentru că nu au fost găsite resursele necesare pentru funcţionare. Bugetul pentru alegeri este calculat la 2 milioane de lei, iar bugetul Camerelor Agricole pentru 2012 a fost estimat la 12 milioane de euro. Fondurile vor fi distribuite Camerelor Agricole pe bază de contracte de prestări servicii încheiate între Ministerul Agriculturii şi Camera Agricolă naţională. Am discutat cu ministrul Valeriu Tabără şi am reprogramat alegerile până la 15 decembrie 2011. Aşteptăm apariţia celor două hotărâri de Guvern referitoare la normele de aplicare a Legii 283 şi la delimitarea circumscripţiilor electorale". referitor la opinia lui Rădulescu, preşedintele Banu susţine că "s-au autosuspendat 7 membri, dar au rămas 14, încât Comitetul Naţional de Iniţiativă este legal şi funcţionează, ia deciziile care se impun". 
Dacă aceste structuri ale Camerelor Agricole vor fi politizate şi nu vor servi interesele fermierilor, nu vor funcţiona ca instituţii ale fermierilor, sunt sigur că se va alege praful de această lege. Legislaţia secundară va fi împinsă până în 2012, an electoral, când fermierii vor fi ademeniţi cu tot soiul de propuneri populiste - declaraă pentru TRIBUNA, fermierul sibian Marcel Andrei, vicepreşedinte al Federaţiei sindicale AGROSTAR.

Modificarea Legii Camerelor Agricole, solicitată de FNPAR

Ferma
Publicat: 19 septembrie 2011 - 12:26

FNPAR a cerut, de urgenţă, modificarea Legii Camerelor Agricole. 

„Am cerut revizuirea legislaţiei datorită faptului că din Camerele Agricole nu mai fac parte fermierii ci doar guvernanţii şi funcţionarii publici. Camerele Agricole au devenit birouri electorale în mediul rural prin care unele partide îşi fac politica, iar în viziunea noastră acestea trebuie să funcţioneze cu şi pentru agricultori”, a afirmat Viorel Matei. 

Privind situaţia structurilor asociative din sectorul agricol, preşedintele FNPAR le-a transmis oficialilor europeni că acestea nu sunt sprijinite în România de către guvernanţi.
„Toate guvernele şi toţi miniştrii au făcut eforturi de a dezintegra structurile asociative, pe care le-au privit ca pe nişte duşmani, şi nu ca pe nişte colaboratori si parteneri in obținerea de fonduri europene.  În timp ce omologii noştri sunt sprijiţi de către guvernele lor, noi suntem singura ţară din UE care nu acordă ajutor federaţiei pentru reprezentarea intereselor fermierilor la Copa-Cogeca, cea mai mare organizaţie patronală a producătorilor agricoli din UE”, a precizat Viorel Matei.

Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România a fost înfiinţată în anul 2007 şi este cea mai mare organizaţie patronală din agricultură. Membrii federaţiei reprezintă 67% din sectorul agricol din România. FNPAR are reprezentativitate la nivel european fiind afiliată la Copa Cogeca, cea mai mare organzaţie a producătorilor şi cooperativelor agricole europene.


Comedia Camerelor Agricole

*Alegerile pentru camerele agricole amânate pentru 25 septembrie*

Tribuna a avut dreptate când a prezis că cea de-a treia amânare în cazul alegerilor pentru Camerele Agricole nu este bătută în cuie.
Iată că, zilele trecute, preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă, Mihai Banu, anunţa cu dezinvoltură o nouă amânare a acestor alegeri, pentru data de 25 septembrie 2011. Motivul invocat de Banu este că "lunile iulie şi august sunt perioadă de concedii, timp în care persoanele implicate nu pot fi mobilizate pentru pregătirea alegerilor".
@n articolul anterior, intitulat "Gâlceava Camerelor Agricole" scriam că  "deputaţii UDMR nu mai susţin legea Camerelor Agricole". Acum, preşedintele Mihai Banu ne dă asigurări că "s-a căzut la pace cu UDMR". După o şedinţă a coaliţiei, pretenţiile UDMR (două amendamente - sic!) au fost rezolvate. "Colegii noştri maghiari nu mai au obiecţii şi susţin organizarea Camerelor Agricole" - a declarat deputatul PDL, Mihai Banu.
O adevărată comedie agricolă, în care principalii actori nu sunt fermierii, ci politicienii.
În final, dacă alegerile vor avea loc în septembrie, Camera Agricolă Naţională a României va funcţiona cu 2360 persoane, dispunând de: 639 camere zonale cu 1917 persoane (cu trei angajaţi fiecare); 41 camere judeţene cu 369 persoane (cu 9 angajaţi fiecare); 7 camere regionale cu 63 persoane (9 angajaţi fiecare) şi Camera Naţională cu 25 de angajaţi.
Pentru finanţarea anuală a Camerelor Agricole este nevoie de 20 de milioane de lei. "Sunt convins că o astfel de sumă poate fi alocată de Guvernul României atunci când este vorba de asistenţa tehnică pentru 1,4 milioane de fermieri".  Aici suntem de acord şi noi cu domnul Mihai Banu, mai ales că pare să fie viteaz mare: "Dacă un ministru n-are bani, punem altul!". Oare la cine s-o fi referit?

de Ioan VIDRIGHIN - Tribuna


Totul despre Camerele Agricole


Ce sunt Camerele Agricole? 
În urma unui dialog cu Secretarul Comitetului Judeţean de Iniţiativă pentru Camerele Agricole din judeţul Sibiu, jurist Rareş Seuchea, TRIBUNA vă prezintă astăzi o sinteză a principalelor prevederi care reglementează alegerea şi funcţionarea camerelor agricole zonale judeţene, regionale şi Camera Agricolă Naţională. Astfel, în Monitorul Oficial din 7 ianuarie 2010 a fost publicată Legea 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, cunoscută de toată lumea drept Legea Camerelor Agricole. Este bine de ştiut că aceste Camere Agricole reprezintă în fapt instituţii ale agricultorilor şi nu ale statului. Ele vor fi organizaţii neguvernamentale, înfiinţate la nivel zonal, judeţean, regional şi naţional, care vor prelua mare parte din activitatea fostelor Oficii Judeţene de Consultanţă Agricolă şi a Direcţiilor Judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Ele vor fi principalul mijloc de dialog dintre agricultori şi instituţiile statului. 
Camerele agricole vor fi conduse de specialişti în domeniu, care vor fi aleşi prin vot direct de către agricultori. Sistemul Camerelor agricole româneşti este organizat pe 4 niveluri: zonal, judeţean, regional şi naţional. El va funcţiona după modelul Camerelor agricole din Franţa. De organizarea primelor alegeri agricole din România postdecembristă se va ocupa un Comitet Naţional de Iniţiativă format din 8 deputaţi, 7 reprezentanţi ai agricultorilor, 4 reprezentanţi ai MADR şi câte un reprezentant al Ministetului Mediului şi Pădurilor şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor. După alegerea membrilor camerelor agricole, acest comitet de iniţiativă (la nivel regional, judeţean şi naţional) se va desfiinţa. 
Componenţa Camerelor Agricole 
Conform legii, camerele agricole zonale vor fi conduse de un colegiu format din 14 membrii, care va fi ales prin vot direct de către agricultorii sibieni. Dintre cei 14 membri se va alege un birou permanent, care va fi format din 3 agricultori, 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte şi 1 secretar. 
Colegiul camerei agricole judeţene va fi format din membrii birourilor permanente ale tuturor camerelor agricole zonale din judeţ. El va avea un birou permanent format din 9 agricultori, 1 preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 1 secretar şi 3 membri. Legea prevede că preşedintele biroului permanent al Camerei agricole judeţene trebuie să fie absolvent de studii superioare în domeniul agricol şi să aibă o vechime de minim 5 ani în activitatea agricolă. La nivelul Regiunii Centru (din care face parte şi judeţul Sibiu), Colegiul regional al camerelor agricole cuprinde toţi membri birourilor permanente ale camerelor agricole judeţene din această regiune. 
Vârful ierarhiei îl reprezintă Camera Agricolă Naţională al cărei colegiu de conducere va fi format din toţi preşedinţii camerelor agricole regionale, iar biroul său permanent va fi alcătuit din 5 membri, dintre care 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte şi 2 secretari. 
Cine poate candida pentru Camerele Agricole? 
Conform art. 5, pct. 6 din Capitolul II - Organizarea alegerilor, din Hotărârea pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 283/2010 privind Camerele agricole, "listele electorale se constituie pe baza listelor cuprinzând cererile unice de plată pe suprafaţă, aferente anului 2010, depuse de fermieri la APIA, precum şi pe baza listelor comunicate de ocoalele silvice". 
Pentru colegiile camerelor agricole zonale din judeţul Sibiu - declară jr. Rareş Seuchea - pot candida atât fermieri sibieni cât şi fermieri străini, proveniţi din ţări UE, rezidenţi în judeţul nostru. Candidaturile se înregistrează la comisia electorală de circumscripţie cu cel mult 30 de zile înainte de data alegerilor. Propunerile de candidaţi se întocmesc în 3 exemplare, din care unul se păstrează la Comitetul Judeţean de Iniţiativă, al doilea exemplar rămâne la comisia electorală de circumscripţie, iar al treilea exemplar (validat de Comitetul de Iniţiativă şi certificat de comisia electorală de circumscripţie prin semnătura preşedintelui acesteia) se restituie candidatului. 
Propunerile de candidaţi trebuie să fie însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii şi de lista susţinătorilor. 
De reţinut că fiecare candidat trebuie să prezinte o listă cu 50 de susţinători din rândul agricultorilor din colegiul respectiv sau cu minim 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia electorală zonală. 
Este interzis ca un agricultor să susţină, în acelaşi timp, candidatura mai multor persoane pentru alegerile agricole. Aşadar, fermierii trebuie să-l cunoască bine şi să aibă încredere în candidatul pe care vor să-l susţină şi să-i reprezinte. 
Candidaţii nu pot fi membri ai comisiilor electorale de circumscripţie şi nici ai birourilor electorale ale secţiilor de votare. 
Primarii sunt responsabili cu amenajarea secţiilor de votare şi asigurarea în bune condiţii a procesului de votare. 
De reţinut că, alegerile pentru colegiile camerelor agricole zonale sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot. 
Aparatul tehnic operaţional 
Aparatul tehnic operaţional al camerelor agricole zonale şi judeţene este constituit din personal preluat, fără examen sau concurs, de la camerele agricole judeţene din subordinea consiliilor judeţene. Această preluare se va face prin Hotărâre de Guvern în termen de 30 de zile de la înfiinţarea camerelor agricole la nivel zonal, judeţean, regional şi naţional. 
Repartizarea specialiştilor pe colegii zonale se realizează de biroul permanent al camerei agricole judeţene. 
Aparatul tehnic operaţional al unui colegiu zonal este alcătuit din minim 3 specialişti, adaugă Seuchea. 
Atribuţii 
Camera agricolă zonală, judeţeană, regională şi Camera Agricolă Naţională elaborează propuneri de reglementare la nivel zonal şi naţional în domeniul de activitate. Ministerul Agriculturii şi Direcţiile Agricole Judeţene vor încheia contracte de prestări servicii cu camerele agricole judeţene pentru promovarea şi aplicarea politicilor agricole naţionale şi a Politicii Agricole Comune. 
Pentru fondarea camerelor agricole şi pentru organizarea primelor alegeri, finanţarea va proveni exclusiv de la bugetul de stat. După ce camerele agricole vor deveni funcţionale, fondurile lor vor proveni şi din cotizaţiile agricultorilor înscrişi pe listele camerelor agricole, din profitul societăţilor comerciale pe care acestea le vor fonda, precum şi din sponsorizări. 
La fiecare început de an, după consultarea Camerei Agricole Naţionale, Guvernul va aloca de la bugetul de stat, banii necesari pentru completarea nevoilor financiare ale camerelor.

de Ioan VIDRIGHIN - Tribuna


Până pe 7 iulie avem camere agricole

Acesta este termenul final prevăzut în actul normativ de modificare a legii promulgate încă de la sfârşitul anului trecut. Dar aplicarea legii a întârziat. La începutul lunii aprilie abia se ştia componenţa Comitetului Naţional de Iniţiativă, în timp ce membrii comitetelor judeţene precum şi a celor regionale urmau să fie aleşi până în 15 aprilie, dată până la care trebuiau să fie aprobate şi normele de aplicare a legii, elaborate, ce-i drept, tot cu întârziere.  În ce stadiu ne aflăm şi care sunt următoarele etape până la înfiinţarea acestor structuri aflăm de la preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă pentru organizarea camerelor agricole, domnul Mihai Banu.

Modificările nu vizează esenţa legii

– S-a întârziat cu aplicarea legii şi mai nou se lucrează la modificarea acesteia printr-un nou act normativ. De ce a fost el necesar şi care sunt noutăţile pe care le aduce? 

– Există multe teorii pe seama modificării esenţiale a legii, dar de fapt cele propuse nu au nicio legătură cu schimbarea filosofiei acesteia. Doar am corectat legea în aşa fel încât să putem desfăşura alegerile. 

Ordonanţa de urgenţă ce urmează să fie aprobată curând a fost elaborată pentru a corecta o serie de prevederi, aducând însă şi unele noutăţi omise în prima variantă. Pe lângă unele greşeli de formulare, să le spunem, în lege au fost scăpate clarificările privind opţiunile celor care candidează şi a trebuit să stabilim care sunt incompatibilităţile, dar şi interdicţiile în acest sens. Am considerat de exemplu că nu pot candida primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene. În plus, prin această ordonanţă am mărit perioada de punere în aplicare a legii cu 60 de zile şi prin urmare, în loc de 7 mai, termenul final de înfiinţare a camerelor va fi în 7 iulie. 

Nu pot candida fermierii la fără frecvenţă

– Urmează alegerile. Cum se vor desfăşura acestea, când şi cine le va finanţa?

– Din estimările noastre acestea vor fi organizate la începutul lunii iunie pe modelul celor pentru consiliile locale. Dreptul de vot îl vor avea cei 1,2 milioane de fermieri înscrişi pe listele APIA şi pe cele ale ocoalelor silvice private. Practic, ei sunt consideraţi fermieri. Dreptul de a candida îl are orice fermier care trebuie să întrunească însă unele condiţii: să aducă semnăturile susţinătorilor, să aibă o pregătire profesională, să aibă o anumită cifră de afaceri. Colegiile zonale, judeţene, regionale trebuie să fie conduse de fermieri autentici, cei care ştiu ce înseamnă să produci în agricultură ca să poţi trăi. Am prevăzut în norme ca preşedintele Colegiului Zonal, de exemplu, să aibă venituri numai din propria fermă,  nu să facă agricultură part-time.

În ceea ce priveşte finanţarea alegerilor, aceasta va fi asigurată de Ministerul Agriculturii, suma ridicându-se la circa trei milioane lei. Cât despre funcţionarea camerelor agricole, la ora actuală există în bugetul Ministerului o resursă financiară repartizată actualelor camere agricole judeţene care se vor desfiinţa şi vor trece în noile structuri. Între timp, se vor încheia contractele de prestări de servicii între Ministerul Agriculturii şi Camera Agricolă iar după înfiinţare fermierii vor stabili dacă e nevoie de cotizaţii şi la ce nivel trebuie să se ridice acestea.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 8, 16-30 APRILIE 2011


Ieri, la sala de conferinte a Hotelului Parc a avut loc sedinta de constituire a comitetelor judetene de initiativa pentru infiintarea camerelor agricole in judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu, din regiunea 7 Centru, precum si a celui pentru infiintarea Camerei Agricole Regionale. 

La nivelul judetului Alba, comitetul de initiativa este format din Ioan Stanciu (directorul Directiei Agricole Judetene Alba) - presedinte, Radu Moldovan (vicepresedintele Asociatiei Crescatorilor de Bovine Alba) - vicepresedinte, Ovidiu Dragut (Camera Agricola Judeteana a CJ Alba, fostul Oficiu Judetean de Consultanta Agricola) - secretar, Ileana Barbantan (director Institutia Prefectului), Felicia Hondola (director APIA Alba), managerul Transavia Ioan Popa (vicepresedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari din România) si Gheorghe Oarga (ITRSV).

La intalnirea de ieri, in urma votului participantilor, s-a stabilit ca fiecare judet sa gazduiasca trimestrial, prin rotatie, comitetul de initiativa regional, iar presedintii comitetelor judetene de initiativa sunt membri de drept ai comitetului de initiativa regional.

De asemenea, a fost aleasa si echipa de conducere a comitetului de initiative regional, astfel ing. Ioan Stanciu va fi presedinte, secondat de Konczei Csaba (CV) - vicepresedinte, Calin Achim (BV) - secretar, Gheorghe Budrala (SB), Eugen Torok (HR) si Teofil Cengher (directorul adjunct DAJ MS) ca membri ai comitetului.

Discutiile din cadrul intalnirii au vizat si modalitatile de aplicarea legii, cel mai important aspect fiind legat de faptul ca primarii vor trebui sa asigure logistica privind desfasurarea alegerilor pentru conducerile camerelor agricole locale (sectii de votare, urne etc), ei nemaiavând apoi atributii pe aceasta linie.

In judetul Alba vor functiona cel putin 21 de camere agricole.

Sedinta a fost condusa de senatorul Alexandru Peres, vicepresedintele Senatului Romaniei, alaturi de care s-au mai aflat parlamentarii Nicolae Dobra si Corneliu Olar (Alba), Edler Andras (Covasna) si Florin Postolachi (Brasov) .

preluat de pe www.stiriazi.ro


Pedelistii vor sa puna agricultura la picioarele marilor proprietari de terenuri prin modificarile pregatite la Legea Camerelor Agricole. Presedintii Camerelor Agricole Judetene ar urma sa fie alesi doar dintre marii proprietari de terenuri sau de exploatatii zootehnice. Printre modificarile dorite de pedelisti se mai afla angajarea la noile Camere doar a personalului contractual, care poate fi concediat oricand daca nu este pe placul sefilor. Micii agricultori ajung bataia de joc a politrucilor pedelisti din Ministerul Agriculturii. Ultimele modificari pregatite la Legea Camerelor Agricole ii pun pe micii fermieri la dispozitia marilor proprietari de terenuri. Doar fermierii care detin cateva sute de hectare de teren sau mari exploatatii zootehnice vor avea dreptul de a fi alesi la conducerea Camerelor Agricole Judetene, institutii care vor decide viitorul agriculturii. Aceste modificari ar urma sa faca parte dintr-un act normativ ce va fi promovat in zilele urmatoare de catre ministrul Agriculturii. Acestia ar urma sa fie alesi daca sunt ingineri agricoli cu o vechime de minim cinci ani. Nu in ultimul rand, functionarii din Camerele Agricole ar urma sa fie doar personal contractual. Altfel spus, angajarile se pot face „pe ochi frumosi“ iar concedierile depind de bunavointa sefilor.

Bani pentru campanie

Miza politica a alegerilor pentru Camerele Agricole pare sa-i fi orbit pe sefii pedelisti. Camerele sunt vazute de sefii PDL doar ca un instrument de manipulare a taranilor care trebuie sa aduca voturi pentru pedelistii cazuti in dizgratia romanilor dupa doi ani de guvernare falimentara. PDL-istii au selectat persoane la nivelul localitatilor care sa se ocupe de pregatirea listei candidatilor la alegeri si a sustinatorilor. Fiecare astfel de „organizator“ se pare ca va avea si o suma de bani pe care sa ii foloseasca in convingerea alegatorilor. Potrivit legii Camerelor Agricole, aceasta institutie trebuie sa stabileasca colegiile zonale, respectiv ce localitati vor fi arondate camerelor agricole locale.

Cine voteaza pentru Camerele Agricole

Potrivit calendarului initial, taranii vor fi chemati la urne in perioada urmatoare pentru a stabili conducerile Camerelor Agricole zonale. Teoretic, pana la inceputul lunii mai ar trebui sa fie organizate alegeri in fiecare localitate pentru desemnarea fermierilor care vor face parte din Camerele Agricole zonale.
Vor participa la vot fermierii care se afla in baza de date a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, a ocoalelor silvice private. Acestora li se adauga membrii asociatiilor, sindicatelor, patronatelor din agricultura si domeniile conexe.

preluat de pe www.stiriazi.ro


Prima reuniune a Comitetului Naţional de Iniţiativă (CNI) privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, stabilit în baza Legii nr. 283/2010 a avut loc în data de 23 martie 2011, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În cadrul reuniunii, prezidată de deputatul Mihai Banu, preşedintele CNI, a fost stabilită organigrama Comitetului, formată din:

- şapte subcomitete regionale, coordonate fiecare de câte un parlamentar, membru al CNI

- secretariatul, alcătuit din reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ai Ministerului Mediului şi Pădurilor şi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, membri ai CNI, coordonat de Secretarul de Stat Adrian Rădulescu din cadrul MADR

- aparatul tehnic format din reprezentanţii Compartimentului de extensie şi formare profesională din cadrul MADR.

Cu această ocazie, au fost programate şi o serie de acţiuni care se vor desfăşura, astfel:

- stabilirea Protocolului între MADR şi Comitetul Naţional de Iniţiativă

- stabilirea Comitetelor Regionale şi Comitetelor Judeţene de Iniţiativă

- elaborarea Normelor metodologice la Legea Camerelor Agricole

Comitetul National de Iniţiativă se va reuni la sediul MADR, săptămânal, în fiecare zi de miercuri.

Sursa: Agerpres


Agroinfo » Articole Management si politica agrara » Adrian Rădulescu (MADR): Camerele Agricole vor fi funcţionale din iunie

Adrian Rădulescu (MADR): Camerele Agricole vor fi funcţionale din iunie

Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR)

Trimisul special Agerpres, Mario Creţu, transmite: Camerele Agricole vor fi funcţionale în luna iunie a acestui an, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, prezent la cel mai mare târg de produse bio din lume - Biofach 2011.

'Din păcate Comitetul Naţional de Iniţiativă nu a fost încă constituit, probabil că se va face în această săptămână, iar până la sfârşitul lunii mai sau iunie vom avea Camerele gata finalizate', a spus Adrian Rădulescu.

Acesta a precizat că agricultura din România nu avea o instituţie reprezentativă pentru agricultori, dar aceasta va fi în prezent Camera Agricolă. 'Aici vor fi implicaţi toţi agricultorii, urmează ca deciziile şi reprezentativitatea să fie legalizată, astfel încât Camerele să reprezinte agricultorii la toate nivelele', a explicat Rădulescu.

La sfârşitul lunii decembrie a fost promulgată Legea camerelor agricole, a căror înfiinţare se va face pe etape. Primele care se vor constitui vor fi colegiile camerelor agricole zonale, apoi pe rând cele judeţene, regionale şi naţionale. Cei care vor avea rolul de a organiza alegerile şi de a se ocupa de bunul mers al lucrurilor vor fi membrii comitetelor de iniţiativă organizate, de asemenea, la nivel regional, judeţean şi naţional şi care se dizolva după validarea alegerilor membrilor colegiilor. 

Potrivit legii, Camerele Agricole se vor autofinanţa din cotizaţiile membrilor, doar că, la începutul fiecărui an, se vor stabili împreună cu Ministerul Agriculturii o serie de servicii pe care acestea le vor efectua contra cost. În prezent, se aşteaptă normele metodologice de aplicare a Legii nr. 283/28 decembrie 2010, precum şi listele cu membrii comitetelor de iniţiativă. 

Camerele agricole sunt organizaţii neguvernamentale, de utilitate publică, non-profit, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta şi promova interesele socio-economice ale populaţiei care derulează activităţi în domeniile agriculturii. Noua instituţie a Camerelor Agricole nu va putea funcţiona numai din fonduri de la bugetul de stat, ci va trebui să-şi creioneze propriul suport financiar în sistemul agricol, în serviciile pentru fermieri şi pentru instituţiile statului.

Sursa: Agerpres


Legea Camerelor Agricole

Actualitate,18 Feb 2011
Drum de ţară...

O lege care îşi pune singură beţe-n roatele

Comitetul Naţional de Iniţiativă, care, printre altele, va elabora normele de aplicare a Legii Camerelor Agricole, nu a putut fi constituit la termenul prevăzut în lege chiar din cauza unor scăpări ale actului normativ, potrivit declaraţiilor ministrului Agriculturii. „Sunt propuneri, însă n-au putut fi materializate pentru că sunt nişte scăpări ale legii.

De pildă, nu spune cine face hotărârea de guvern pentru formarea Comitetului de Iniţiativă şi atunci, prin ordonanţă de urgenţă, încercăm să rezolvăm aceste scăpări. Comitetul este stabilit, dar nu este oficializat prin hotărâre de Guvern”, ne-a declarat ministrul Agriculturii la sfârşitul lunii ianuarie, după ce termenul prevăzut în lege, de 10 zile de la intrarea în vigoare a actului, expirase deja de aproape două săptămâni.

„Era un termen în lege, dar apărând aceste imperfecţiuni, după ce apare ordonanţa o să punem în practică toate aceste lucruri. Eu cred că în prima jumătate a anului se va începe procedura pentru constituirea camerelor agricole”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Potrivit acestuia, din partea Ministerului Agriculturii au fost propuşi pentru a face parte din Comitetul Naţional de Iniţiativă secretarul de stat - Adrian Rădulescu, directorul de cabinet al ministrului - Gheorghe Vaida, consilierul ministrului Agriculturii în domeniul îmbunătăţiri funciare - Voicu Todor şi fostul director al Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă - Ştefan Mantea.

Campanie APDRP
Află tot ce vrei să ştii despre PNDR!

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a lansat, din 2 februarie a.c., campania de informare pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) „Fonduri europene pentru mediul rural”.

Pe parcursul a 5 luni, vor avea loc întâlniri cu grupuri mici, de câte 7 persoane, din mediul rural (250 de întâlniri, câte 6 în fiecare judeţ), ateliere de lucru sub forma unor caravane informative (208 întâlniri, câte 4 în fiecare judeţ, desfăşurate cu grupuri de 20 de persoane), iar, începând din martie, conferinţe judeţene (43 de întâlniri la nivel naţional) ce vor reuni grupuri mari, de 150 persoane, inclusiv reprezentanţi ai mai multor instituţii cu care beneficiarii fondurilor europene nerambursabile intră în legătură, precum şi seminarii tematice (64 de întâlniri, câte aproximativ 8 în fiecare regiune), care se vor desfăşura la nivel judeţean, cu grupuri de aproximativ 40 de persoane şi vor cuprinde aspecte concrete de alcătuire şi derulare a proiectelor de investiţii finanţate prin PNDR.

În acest scop, din partea APDRP vor participa experţi evaluatori şi responsabili de achiziţii şi plăţi care vor explica în mod concret cum pot fi evitate greşelile în accesarea fondurilor europene.

Campania de informare are şi o componentă de exemplificare cu proiecte, ce va cuprinde câte 1 vizită de documentare la diferite proiecte finanţate prin PNDR sau prin SAPARD în fiecare regiune (8 întâlniri la nivel naţional) şi la care vor participa grupuri de câte 10 reprezentanţi ai  mass-media naţională şi locală.

De asemenea, vor fi organizate 9 evenimente publice, câte unul în fiecare regiune (ex.: Târgul finanţărilor europene pentru dezvoltare rurală, Târgul beneficiarilor fondurilor europene, Târgul produselor realizate prin programe europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală), care vor reuni beneficiari ai unor proiecte, instituţii implicate în derularea fondurilor europene şi bănci finanţatoare.

La campanie vor participa personal APDRP şi reprezentanţi ai APIA, FGCR, FNGCIMM, ANSVSA, instituţiilor bancare cu care Ministerul Agriculturii colaborează, precum şi instituţii publice partenere.

ŞTIRI 

Investiţiile PNDR, monitorizate 2 ani

Perioada de monitorizare a investiţilor realizate prin PNDR a fost redusă, din 2011, de la 5 ani la minim 2 ani, conform prevederilor Regulamentelor europene, şi va fi aplicată atât noilor contracte de finanţare, cât şi celor în derulare, informează APDRP.

Mod de plată pentru beneficiarii PNDR

Beneficiarii PNDR pot primi finanţarea nerambursabilă în maxim cinci tranşe, termenul de rambursare a cheltuielilor eligibile aferente fiecărei tranşe fiind de maxim 90 de zile calendaristice de la data la care Cererea de plată este înregistrată la Oficiul Judeţean al APDRP la care a fost depus şi proiectul.

De asemenea, beneficiarii trebuie să depună la OJPDRP Declaraţia de eşalonare a depunerii Dosarelor Cererilor de Plată în maxim 30 de zile de la avizarea primului dosar de achiziţie (excepţie făcând dosarele de servicii).

La fiecare tranşă de plată, se va calcula valoarea plătită în euro şi în lei la cursul Băncii Centrale Europene din penultima zi lucrătoare a lunii precedente efectuării plăţii.

RGA: Primele rezultate, în iunie

Colectarea din teren a datelor statistice la Recensământul General Agricol 2010 a fost finalizată în toată ţara, potrivit informaţiilor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Între 1 - 28 februarie se va desfăşura o anchetă de control a datelor înregistrate. Primele rezultate provizorii vor fi anunţate în iunie 2011, iar rezultatele finale vor fi comunicate în iunie 2012.

preluat din Ferma


Reorganizarea camerelor agricole judeten ar presupune existenta in judetul Satu Mare a aproximativ 70 de specialisti, spune directorul Fodor Istvan.

In primavara anului trecut, in judete s-au constituit camerele agricole judetene cu dubla subordonare. Ar fi urmat sa se constituie reprezentante ale acesteia si in comune. Pentru un asemenea demers era necesara o lege clara prin care sa se lamureasca obiectul de activitate al acestor camere, surse de finantare a activitatii s.a.

Iata ca in ultima parte a anului 2010 a fost adoptata o lege privind organizarea si functionarea acestor camere agricole judetene. Potrivit unor specialisti legea este nefunctionala si necesita amendata.

Dupa cum ne-a spus Fodor Istvan, directorul Camerei Agricole judetene Satu Mare, acest act normativ trebuie armonizat cu realitatea romaneasca pentru a deveni functional. In prezent se lucreaza la modificarea legii.

Interlocutorul nostru considera ca o institutie precum cea pe care o conduce isi poate rezolva autofinantarea in proportie de maximum 10-15%. Diferenta cheltuielilor de functionare, asa cum este si in alte state ale Uniunii Europene (UE) trebuie sa fie suportata de la buget. Daca va fi obligatorie autofinantarea, camerele agricole judetene nu pot functiona. Ele sunt sortite pieirii.

Directorul Fodor considera ca este imposibil de asigurat personalul necesar unei asemenea camere in conditiile in care un specialist ar trebui sa consilieze aproximativ 400 de exploatatii agricole si/sau ferme. Din evidentele oficiale rezulta ca la nivel de judet sunt inregistrate peste 27.000 de exploatatii mai mari sau mai mici.

O simpla impartire ar arata ca teoretic in cadrul Camerei Agricole judetene ar trebui sa fie aproximativ 70 de specialisti. Acestia lipsesc. Nici n-ar fi banii necesari pentru salarii si alte cheltuieli. Azi, aceasta institutie din Satu Mare are 23 de angajati.

Informatia zilei


Trei proiecte de legi pentru agricultori

Tribuna - 21 februarie 2011 23:24 
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat recent că, la minister, se lucrează intens la elaborarea a trei iniţiative legislative importante pentru agricultori. Este vorba de "Proiectul Legii îmbunătăţirilor funciare", care a fost deja întocmit şi acum urmează procedurile de aprobare. Proiectul prevede măsuri de restructurare în acest domeniu şi de îmbunătăţire a activităţilor de irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului. 
Al doilea proiect se referă la "igienizarea terenurilor agricole". O iniţiativă cu totul salutară prin comparaţie cu ameninţările nu tocmai ortodoxe la adresa celor care lasă terenurile agricole nelucrate. 
"Nu putem institui obligativitatea cultivării terenurilor, dar putem obliga proprietarii să le cureţe şi să le igienizeze. Astfel, sperăm să rezolvăm problema terenurilor nelucrate" - preciza Valeriu Tabără. 
Al treilea proiect vizează "modificarea legii arendei". La ultima întâlnire de la Bruxelles a miniştrilor agriculturii din ţările UE s-a discutat despre necesitatea introducerii unor măsuri care să permită crearea exploataţiilor agricole performante. 
În acest context, "pentru agricultura României, arendarea poate avea un rol important. Se are în vedere o arendare pe termen lung, astfel ca cei care investesc în terenuri să poată beneficia realmente de acestea", afirma ministrul Tabără. 

Fermierii vasluieni, pe picior de plecare la protestele de la Bucuresti

REVOLTÃ.
Cei mai importanti fermieri din judet, toti membri ai Asociatiei Grup Est-Husi, sunt gata de plecare la Bucuresti si chiar la Bruxelles, dacã forul superior, Liga Asociatiilor Producãtorilor Agricoli din România, decide sã se alinieze protestelor anuntate de cãtre Federatia “Agrostar” cu privire la politizarea excesivã a Camerelor Agricole. “Astãzi se decide dacã vom participa si noi la actiuni. Eu îmi doresc acest lucru, pentru cã Legea Camerelor Agricole trebuie neapãrat curãtatã de factorul politic. Avem nevoie de fermieri veritabili la conducerea Camerelor zonale si judetene pentru ca drepturile tuturor celor 40.000 de fermieri votanti din judet sã fie apãrate.”, precizeazã Ioan Nechifor, presedintele Asociatiei Est – Husi. Cel mai probabil, judetul Vaslui va avea 15 Camere Agricole zonale si tot atâtea colegii agricole, totul fiind coordonat de Camera Agricolã Judeteanã. Primele alegeri pentru birourile permanente ale acestora se vor desfãsura în data de 8 mai 2011. Încã nu se cunoaste ce minister va plãti cheltuielile cu alegerile.

NEMULTUMIRI.
Actuala Lege a Camerelor Agricole intratã în vigoare în ianuarie 2011 nemultumeste pe fermierii vasluieni, acestia considerând cã politizarea la nivelul structurilor care vor organiza alegeri pentru Camerele zonale este una excesivã. Discutiile la nivel national pentru Legea Camerelor Agricole au durat aproape doi ani, ajungându-se, în final, la un acord între toate pãrtile implicate, însã legea a fost aprobatã si promulgatã într-o formã diferitã decât cea convenitã între partenerii de dialog. Mai exact, în Comitetul National de Initiativã compus din 21 de persoane – organism care va coordona alegerile pentru Camerele Agricole zonale, judetene si regionale – fac parte mai multi deputati, senatori si functionari ai ministerelor decât reprezentanti ai asociatiilor de producãtori din tarã. Mai exact, din comitet fac parte sapte reprezentanti ai formelor asociative din agriculturã, patru reprezentanti ai Ministerului Agriculturii, câte unul din partea Ministerelor Mediului si Administratiei si Internelor si opt parlamentari. Protestele anuntate în aceastã sãptãmânã de cãtre Federatia Sindicalã “Agrostar” sunt reactie a acestei politizãri, reprezentantii acesteia declarând cã se va ajunge cu contestatiile pânã la Bruxelles. Peste câteva zile, sunt asteptati 2.000 de fermieri la Bucuresti, într-o actiune de amploare. Vestea este bine primitã de cãtre una dintre cele mai puternice asociatii a fermierilor din judet, Asociatia Grup Est-Husi. “Mâine( astãzi, n.r.) se decide dacã vom participa si noi la aceste actiuni. Eu chiar îmi doresc acest lucru, pentru cã Legea Camerelor Agricole trebuie neapãrat curãtatã de factorul politic, nu poate fi lãsatã în aceastã formã. Avem nevoie de fermieri veritabili la conducerea Camerelor Agricole zonale si judetene pentru ca drepturile tuturor celor 40.000 de fermieri votanti din judet sã fie apãrate.”, precizeazã Ioan Nechifor, presedintele Asociatiei Est – Husi. Conform noii legi, Camerele Agricole sunt organizatii neguvernamentale de utilitate publicã, non-profit, create cu scopul de a reprezenta si promova interesele socio-economice ale populatiei, care deruleazã activitãti în domeniile agriculturii, adicã fermierii. Banii cu care vor functiona aceste Camere nu vor veni numai de la bugetul de la stat, ci si din serviciile asigurate fermierilor sau chiar statului. Comitetele regionale si judetene de initiativã vor asigura bunul mers al alegerilor membrilor colegiilor zonale si judetene, cu alte cuvinte ai Camerelor Agricole zonale si judetene. Colegiul unei Camere Agricole zonale este format din 9 reprezentanti si 5 membri supleanti alesi prin vot secret. În termen de maximum 15 zile de la data validãrii alegerilor, colegiul Camerei Agricole zonale se întruneste în sedintã ordinarã si îsi alege biroul permanent alcãtuit din presedinte, vicepresedinte si secretar. Presedintii birourilor permanente ai Camerelor Agricole zonale fac parte din colegiul judetean. Unul dintre acestia va fi “sef pe judet”, adicã va fi ales presedintele biroului permanent al Camerei Agricole Judetene.

Judetul Vaslui va avea 15 Camere Agricole zonale

IPOTEZE. Bãcãoanii deja stiu cã vor avea 19 Camere Agricole zonale, asta deoarece deputatul PDL de Bacãu, Mihai Banu, face parte din Comitetul National de Initiativã si deja a fãcut propunerea de împãrtire pentru acest judet, ziarele din judetul vecin continând materiale ample despre planurile deputatului în teritoriu. La Vaslui, totul merge mult mai greu, deoarece nu avem niciun reprezentant în acest organism national. “Din ce se aude, judetul Vaslui va fi împãrtit în 15 Camere Agricole zonale si în tot atâtea colegii agricole.”, spune Ioan Nechifor. De altfel, totul va fi mult mai limpede în momentul când vor apãrea normele metodologice de aplicare a Legii Camerelor Agricole. “Încã nu au apãrut aceste norme. Nu stim nici când va fi înfiintat Comitetul Judetean de Initiativã la Vaslui, care va coordona alegerile din camerele zonale. Totusi, într-o recentã întâlnire pe care am avut-o cu secretarul de stat Adrian Rãdulescu si la care au participat 100 de fermieri din judetul nostru, s-au dat asigurãri cã aceste Camere Agricole nu vor fi politizate, iar apãrarea drepturilor acestora vor fi o prioritate.”, a declarat Mihai Ardelean, directorul Directiei Agricole si de Dezvoltare Ruralã Vaslui. Desi nu au apãrut normele metodologice de aplicare, conform noii legi, acestea trebuie sã aibã loc la 120 de zile de la promulgare, adicã, duminicã, 8 mai 2011. La Vaslui, sunt asteptati la vot aproape 40.000 de fermieri.

REACTIE

Nechifor: “Cine o sã-l aleagã pe Ion Manole?! Pãi ce, el este fermier?!”

În acest moment, existã o Camerã Agricolã a judetului Vaslui care are aproximativ aceleasi atributii conferite de noua Lege a Camerelor Agricole. Totusi, aceasta se va dizolva în momentul în care noile structuri ale Camerelor Agricole zonale, judetene si regionale vor apãrea în peisaj. Pânã atunci, directorul interimar al actualei Camere Agricole, aflatã în subordinea Consiliului Judetean(CJ) Vaslui, rãmâne Ion Manole. Dupã o experientã “nefericitã” ca director administrativ la Spitalul Judetean de Urgentã Vaslui, prin bunãvointa sefilor de la judet, acesta s-a pripãsit la Camera Agricolã, fostul Oficiu Judetean de Consultantã Agricolã. Surse din administratia judetului spun cã Ion Manole s-a si apucat sã tragã puternic sfori pentru a intra în viitorul birou permanent al Camerei Agricole Judetene, tintind, desigur, postul de presedinte al acestuia. Unde mai pui cã acest presedinte va face parte automat, potrivit legii, din biroul permanent al Comitetului Agricol Regional. Si acestia, la rândul lor, vor trebui sã aibã un presedinte ales prin vot secret. La rândul sãu, acest presedinte va face parte din biroul permanent al Camerei Nationale Agricole… Este usor de înteles ce viseazã fiecare membru sau presedinte din aceste comitete si comitii: o pozitie cât mai sus. “Am auzit si eu asemenea zvonuri cum cã Ion Manole, fostul presedinte al CJ Vaslui, ar dori sã prindã un loc în forurile de conducere ale Camerei Agricole Judetene. Nu stiu dacã este o idee bunã si nici nu cred cã acesta va avea o reusitã în acest sens. Cine o sã-l aleagã pe Ion Manole?! Pãi ce, el este fermier?! Noi trebuie sã fim reprezentati de oameni care cunosc treburile în acest domeniu. Nu putem lãsa pe cei de la judet sã ne bage pe cine vor ei pe gât!”, este de pãrere presedintele Ioan Nechifor.

De ce sunt importante cu adevãrat Camerele Agricole

În afara rolului consultativ pe care aceste Camere le au, existã si alte atributii deosebit de importante atât pentru membrii Camerelor, dar mai ales pentru populatie. Una dintre cele mai importante ar fi avizarea scoaterii din circuitul agricol a terenurilor arondate colegiilor agricole. În continuare, Camerele vor elabora documentatiile pentru schimbarea categoriilor de folosintã a terenurilor. Iatã alte atributii importante: elaboreazã documentatiile pentru înscrierea în cartea funciarã a terenurilor agricole si forestiere; avizeazã tãierile de nuci din afara fondului forestier; avizeazã tãierile din plantatiile din afara fondului forestier; certificã si calitatea de producãtor agricol; reprezintã interesele colegiului zonal în relatiile cu reprezentantii Consiliilor locale si Primãriilor arondate. Pe lângã alte atributii cu rol consultativ, se poate vedea lesne cã aceste Camere vor avea un rol extrem de important în viata agricolã a judetului. Sunt institutii unde banul public poate sã si greseascã directia spre buzunarele unor bãieti destepti din judet.

articol din Vremea Nouă


Camerele Agricole, transformate în camere politice?

Economie - Cristina Chicoş / cristina.chicos@curierulnational.ro


Agrostar acuză politizarea Camerelor Agricole şi ameninţă cu proteste în Bucureşti şi Bruxelles
Olteanu (UNPCPR): S-au pus oameni la conducere pe criterii de prietenie sau de clasă politică


Federaţia Agrostar ameninţă că va scoate în stradă, săptămâna viitoare, circa 2.000 de fermieri şi că va organiza manifestaţii, în premieră, la Bruxelles, agricultorii acuzând politizarea Camerelor Agricole. "Agrostar va picheta de săptămâna viitoare Guvernul, Ministerul Agriculturii şi Camera Deputaţilor. Vor participa 2.000 de agricultori la aceste proteste. Vom protesta şi la Bruxelles, în premieră, şi ne vom bate pentru depolitizarea Camerelor Agricole", a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Agrostar, Nicolae Ştefan, citat de Mediafax.
Federaţia a anunţat că va sesiza Comisia Europeană cu privire la situaţia creată în cadrul Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, care a exclus din rândul membrilor Comitetului Naţional de Iniţiativă pentru înfiinţarea Camerelor Agricole reprezentanţi ai asociaţiilor de profil reprezentative la nivel naţional. "În schimb au fost acceptate forme asociative fără reprezentativitate, ceea ce demonstrează politizarea acestor structuri. Un consorţiu comunal din localitatea Vâlcele din Calăraşi a bătut federaţia Agrostar la un vot pentru intrarea în comitetul de iniţiativă", a spus Ştefan. 

"Politicul are alte interese decât relansarea sectorului''

Potrivit reprezentanţilor Agrostar şi ai Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), discuţiile pentru Legea Camerelor Agricole au durat doi ani şi s-a ajuns la un acord între toate părţile implicate, însă legea a fost aprobată şi promulgată într-o formă diferită decât cea convenită cu partenerii sociali. Legea a intrat în vigoare pe 7 ianuarie, iar în termen de 10 zile de la promulgare ar fi trebuit înfiinţat Comitetul Naţional de Iniţiativă, membrii acestuia urmând să fie numiţi prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor. Din acest comitet fac parte şapte reprezentanţi ai formelor asociative din agricultură, patru reprezentanţi ai MADR, câte unul din partea ministerelor Mediului şi Administraţiei şi Internelor şi opt parlamentari. "Ce caută parlamentarii în conducerea Camerelor Agricole? Camerele Agricole sunt nişte instituţii ale agricultorilor. Politicul din România are alte interese decât relansarea sectorului, şi anume să susţină evaziunea şi importurile şi să ţină sub tutela politică toată agricultura. În comitetul de iniţiativă se regăsesc doar oameni care reprezintă interesele partidului de guvernare. Miza sunt fondurile europene, ca să poată controla electoratul", a apreciat Nicolae Ştefan.
În consecinţă, reprezentanţii Agrostar şi FNPAR cer modificarea de urgenţă a legii şi eliminarea parlamentarilor din structurile de decizie.

UNPCPR: Nu s-au consultat agricultorii

Totodată, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), Costel Olteanu, ne-a menţionat că susţine demersurile federaţiei Agrostar confirmând faptul că se doreşte transformarea Camerelor Agricole în camere politice. ''Noi vrem ca aceste Camere să fie instrumente de lucru ale fermierilor, nu ale organizaţiilor de susţinere în colegiile electorale ale politicienilor. Am văzut componenţa Comitetului şi am rămas total dezamăgit de lipsa de reprezentativitate ale unor ''cetăţeni'', membri ai acestui Comitet. Sperăm ca în înţelepciunea sa, premierul Emil Boc să intervină şi măcar ca acele puţine locuri acordate fermierilor din România să le aparţină lor'', a declarat pentru Curierul Naţional Costel Olteanu.
Mai mult, acestea ne-a mai spus că propunerile patronatelor din domeniu nu sunt luate în considerare. ''Pentru desemnarea sectorului de siguranţa alimentelor şi a animalelor nu au fost luate în considerare propunerile Federaţiilor Patronatelor ale Medicilor Veterinari. Nici măcar nu au fost consultanţi. Mâine (azi - n.r.) la întâlnirea cu premierul Emil Boc îi voi înainta acestuia un protest oficial referitor la această situaţie'', ne-a mai explicat preşedintele UNPCPR.

Agrostar: Tabără este vinovat de scumpirea pâinii

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, ar trebui să demisioneze pentru că nu a gestionat exporturile de grâu şi România va fi nevoită să importe, situaţie care va duce la scumpirea cu 10% a pâinii, a mai declarat preşedintele Agrostar, Nicolae Ştefan. "Din cauza tâmpeniilor făcute de minister în ultimele luni, inclusiv ce a spus ministrul, că piaţa grâului e liberă şi putem să exportăm, vom lua grâu cu 270 euro pe tonă, după ce am exportat cu 170 de euro în toamnă", a spus Ştefan. 
El a afirmat că alte state şi-au securizat exporturile de grâu şi nu au ajuns în situaţia României care, rămasă fără rezerve de cereale, va importa la preţuri mult mai mari decât cele la care a exportat. "Normal că va creşte preţul cu 10-15% la pâine, că vrea sau nu domnul Tabără. El ar trebui să-şi dea demisia pentru că nu a fost în stare să gestioneze situaţia grâului. Ar fi trebuit să se ducă la premierul Boc cu demisia şi să-i spună că (...) n-a putut gestiona situaţia", a spus Ştefan. Acesta estimează că în următoarea perioadă vor creşte preţurile şi în zootehnie, pe fondul scumpirii cerealelor. 

România nu va avea de unde importa grâu

Reprezentantul Agrostar a afirmat că este posibil să se ajungă la un blocaj al grâului pe pieţele internaţionale şi România să nu aibă de unde importa. Potrivit lui Ştefan, se va apela în acest caz la rezerva de stat de 200.000 de tone, care va fi suficientă pentru o lună, maxim două. El l-a acuzat pe ministrul Agriculturii de lipsă de iniţiativă. "Tabără ne spune doar tâmpenii sau prostii şi nu face nimic concret. Vine şi ne spune numai poezii, dar n-a făcut nimic concret. Un proiect de lege, măcar", a spus Ştefan. 

Camerele Agricole vor fi organizaţii neguvernamentale, de utilitate publică, non-profit, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta şi promova interesele populaţiei care derulează activităţi în agricultură şi producţie alimentară, dezvoltare rurală, pescuit şi acvacultură, silvicultură, îmbunătăţiri funciare, cercetare ştiinţifică de specialitate, fitosanitar, optimizarea exploataţiilor şi conservarea solurilor.

Curierul Naţional


A fost promulgată Legea Camerelor Agricole


de Ioan VIDRIGHIN
08 februarie 2011 22:50 
În Monitorul Oficial, nr. 15/7 ianuarie 2011, a fost publicată Legea Camerelor pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală.
Aceste Camere agricole urmează să fie organizate la nivel local, judeţean, regional şi naţional. Membrii camerelor vor fi aleşi atât dintre fermieri, cât şi dintre reprezentanţii sectoarelor anexe. Alegerile vor fi organizate de un comitet de iniţiativă, din care vor face parte şi reprezentanţi ai MADR. 
Fondurile necesare organizării alegerilor şi finanţării camerelor agricole vor fi asigurate din bugetul Ministerului Agriculturii şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. 
"Odată cu înfiinţarea Camerelor agricole - a declarat ministrul Valeriu Tabără - va trebui să rezolvăm problema specialiştilor-consultanţi. Să vedem câţi vor fi preluaţi de noile structuri şi care va fi, în continuare, rolul direcţiilor agricole."
Un bun cunoscător şi comentator al politicilor agricole, Alexandru Lăpuşan, crede că "această lege va introduce încă o structură politizată care, odată implementată, va autogenera energie pentru o bătălie perpetuă în zona rurală". 
Personal, înclin să-i dau dreptate. Sunt voci care spun că, din acest motiv, şi din altele, Legea Camerelor Agricole ar putea fi retrasă. Mira-m-aş!

 


Avem o lege a camerelor agricole

I.   BANU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 3, 1-15 FEBRUARIE 2011

La sfârşitul lunii decembrie a fost promulgată în sfârşit Legea camerelor agricole, a căror înfiinţare urmează să se facă pe etape. Primele care se vor constitui vor fi colegiile camerelor agricole zonale, apoi pe rând cele judeţene, regionale şi naţionale. Cei care vor avea rolul de a organiza alegerile şi de a se ocupa de bunul mers al lucrurilor vor fi membrii comitetelor de iniţiativă organizate, de asemenea, la nivel regional, judeţean şi naţional şi care se dizolvă după validarea alegerilor membrilor colegiilor. Important de reţinut este faptul că, în esenţă, camerele agricole se vor autofinanţa din cotizaţiile membrilor, doar că, la începutul fiecărui an, se vor stabili împreună cu MADR o serie de servicii pe care acestea le vor efectua contra cost. În prezent, se aşteaptă normele metodologice de aplicare a Legii nr. 283/28 decembrie 2010, precum şi listele cu membrii comitetelor de iniţiativă. Cel care s-a implicat încă de la început în elaborarea acestei legi şi care este cel mai în măsură să ne vorbească despre prevederile sale este secretarul de stat în cadrul MADR, Adrian Rădulescu.

Elementele de noutate

– Pentru început, vă rugăm să ne spuneţi ce aduce nou Legea Camerelor Agricole?

– În sfârşit, agricultorii au posibilitatea de a-şi lua destinul în propriile mâini. Conform acesteia, toţi agricultorii care primesc sprijin APIA sunt membri de drept ai camerelor agricole. Tot prin lege sunt obligaţi să plătească cotizaţii al căror cuantum va fi stabilit anual de Camera Agricolă Naţională. Aceste forme de organizare sunt lucrative, adică în cadrul lor pot fi înfiinţate societăţi comerciale de prestări servicii pentru agricultori. Camerele agricole vor avea şi rolul de a oferi consultanţă. Ele vor reprezenta, practic, interfaţa dintre stat, Administraţia Publică şi fermier, pentru că vor avea specialişti care să facă faţă unor discuţii ca de la o instituţie la alta. La ora aceasta, nu există o reprezentativitate legală a fermierului în teritoriu. Preşedintele Camerei Agricole Zonale trebuie să-i reprezinte pe oricare din fermieri în relaţia cu APIA, de exemplu, fără să se ajungă până la Bucureşti cu multe dintre problemele lor. Lucrurile ar trebui să se rezolve mult mai operativ prin intermediul acestor camere.

– Care va fi rolul direcţiilor agricole şi al celorlalte unităţi aflate în subordine în momentul în care aceste camere agricole vor intra în funcţie?

– După ce îşi vor începe activitatea aceste noi structuri, vom vedea. Sunt anumite funcţii care nu pot trece la camerele agricole. Cum este, de exemplu, cazul direcţiilor agricole care vor avea rolul de control şi autorizare sau domeniul fitosanitar, care trebuie să fie ale statului. Or, din personalul unei direcţii agricole, 50-60% lucrează pe partea de fitosanitar.

O structură a fermierilor, pentru fermieri

– Se vor angaja, conform legii, specialişti. Care va fi sursa de provenienţă a acestora?

– Oricare. Tineri absolvenţi, diverse structuri care şi-au restrâns activitatea etc. Comitetul Naţional de Iniţiativă nu face altceva decât organizează alegeri. Din momentul în care acestea au fost validate, statul nu mai are niciun amestec. Agricultorii vor trebui să privească foarte atent aceste camere agricole, pentru că sunt ale lor şi au un rol foarte important. Ei trebuie să îşi stabilească criteriile de angajare a specialiştilor. Trebuie să ţinem cont că trăim în secolul XXI şi aşa cum am văzut în Franţa, bunăoară, îmi doresc să avem şi aici o cameră agricolă judeţeană puternică, cu structuri în subordine, cu compartimente specializate, cu maşini, cu tehnică de vârf. În centrele zonale însă nu ar trebui să existe decât maximum 1-2 specialişti, care să ţină legătura cu judeţul. Camera regională, în schimb, are mai mult rol legislativ şi trebuie să îmbine mai multe acţiuni care pot avea loc la acest nivel, iar cea naţională le coordonează pe toate.

– Ce se întâmplă cu fostul aparat tehnic al consultanţei agricole, care în prezent se află în structurile consiliilor judeţene?

– Consultanţii vor fi preluaţi de Camera Agricolă Judeţeană. Doar că aici vor avea statut de salariat, şi nu de funcţionar public şi trebuie să-şi cam câştige bănuţul. Adică trebuie să facă proiecte pentru fermieri contra cost. Lucru pe care oricum îl făceau şi pentru care se luau bani mai mult sau mai puţin fiscalizaţi. Trecem astfel într-o zonă care nu mai este gri, ci devine albă şi care ajută pe toată lumea. Cu această ocazie se va face şi o selecţie corectă, după părerea mea.


CAMERE AGRICOLE - Lege promulgată

Sursa: Agroinfo / Miercuri, 12 ianuarie 2011

Legea Camerelor Agricole a fost aprobată de Parlament şi promulgată de preşedintele României în 27 decembrie 2010. „Săptămâna viitoare (10-16 ian. - n.r.) ne vom întâlni pentru a organiza Comitetul Naţional de Iniţiativă. Vom avea discuţii la nivelul Federaţiei, cu asociaţiile, cu sindicatele, cu patronatele şi cu ministrul Agriculturii.

Din punctul nostru de vedere, însă, legea nu este benefică, înlăturând puterea asociaţiilor profesionale şi a grupurilor de producători.

Este o lege de genul <afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul>, care ia din forţa agricultorilor, în loc să le dea acestora mai multe posibilităţi să îşi facă propriile proiecte”, ne-a spus Viorel Matei, preşedintele FNPAR.


CAMERE AGRICOLE - Lege promulgată

Sursa: Agroinfo / Miercuri, 12 ianuarie 2011

Legea Camerelor Agricole a fost aprobata de Parlament si promulgata de presedintele Romaniei in 27 decembrie 2010. „Saptamana viitoare (10-16 ian. - n.r.) ne vom intalni pentru a organiza Comitetul National de Initiativa. Vom avea discutii la nivelul Federatiei, cu asociatiile, cu sindicatele, cu patronatele si cu ministrul Agriculturii.

Din punctul nostru de vedere, insa, legea nu este benefica, inlaturand puterea asociatiilor profesionale si a grupurilor de producatori.

Este o lege de genul , care ia din forta agricultorilor, in loc sa le dea acestora mai multe posibilitati sa isi faca propriile proiecte”, ne-a spus Viorel Matei, presedintele.


Sursa: Agroinfo / Miercuri, 19 ianuarie 2011

Teleorman: Peste 26.000 fermieri pot deveni membri ai camerelor agricole zonale

Peste 26.000 de fermieri aflaţi în baza de date a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Teleorman pot deveni membri ai camerelor agricole din judeţul din sudul ţării.

Şeful Direcţiei pentru Agricultură Teleorman, Gheorghe Nistor, a prezentat într-o conferinţă de presă, luni, principalele prevederi ale Legii camerelor pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, promulgată recent de preşedintele României, Traian Băsescu, având convingerea că 'noul act normativ va conduce la descentralizarea politicilor în acest important domeniu de activitate'.

În opinia sa, prin înfiinţarea camerelor agricole zonale se vor crea premise pentru creşterea producţiilor, 'destul de modeste în prezent', şi valorificarea superioară a recoltelor pentru acoperirea cheltuielilor făcute de fermieri. De asemenea, se va asigura o mai bună absorbţie a fondurilor Uniunii Europene.

Potrivit sursei citate, în perioada următoare se va constitui un Comitet judeţean de iniţiativă care va pregăti alegerile ce vor avea loc la nivelul fiecărui colegiu de cameră agricolă zonală.

Camerele agricole sunt instituţii publice nonprofit, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta, promova şi ocroti interesele agricultorilor, a mai afirmat şeful Direcţiei pentru Agricultură Teleorman.


Sursa: Agroinfo / Marti, 18 ianuarie 2011

Mureş: În jur de 40.000 de fermieri vor putea vota pentru constituirea Camerelor Agricole

Aproximativ 40.000 de fermieri din judeţul Mureş vor fi invitaţi la vot în primăvara acestui an, pentru alegerea conducerilor Camerei Agricole care se vor constitui la nivel judeţean, regional şi naţional.

Au drept de vot toţi lucrătorii agricoli care sunt înregistraţi la APIA, de asemenea toţi producătorii agricoli care fac parte din ocoale silvice private, producătorii agricoli care fac parte din asociaţii, din patronate, din sindicate.

Dar cei care fac parte din asociaţii, sindicate majoritatea sunt şi înregistraţi la APIA. La nivelul judeţului, avem înregistraţi la APIA aproximativ 32.000 de producători agricoli, posibil să mai fie maxim încă 10.000, deci în jur de 40.000 de producători agricoli vor avea drept de vot şi pot participa la constituirea Camerelor Agricole', a declarat, vineri, Liviu Timar, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Mureş.

Potrivit acestuia, Camerele Agricole vor avea, în perioada imediat următoare, un rol foarte important, având în vedere că această instituţie nouă va fi a fermierilor, politicul şi statul neavând roluri majore în deciziile pe care această nouă instituţie le va lua.

'Deci cum fermierii vor reuşi să-şi aleagă conducerile Camerelor Agricole zonale, judeţene, regionale şi la nivel naţional, cu atât ei pot să negocieze cu autorităţile statului toate problemele legate de agricultură. De aceea este foarte important în perioada imediat următoare, după ce apar normele metodologice, ca toţi cei care vor fi implicaţi să dea curs constituirii Camerelor Agricole. În perioada următoare, până în data de 7 mai, trebuie să încheiem această lucrare', a subliniat şeful DADR Mureş.


înapoi / sus

 

Parteneri:

cons jud sb conseil general 35 S35R ch35 Ambasada Frantei Gites 35 ATRT Casa Corpului DidacticLangue communication Bienvenue a la ferme centras FDSC AJTS GAL PM GAL Hartibaciu GAL Tara Oltului Caprimed Prefectura SB DADR DADR

Acasă / Despre Noi / Programe / Rețele / Servicii / Parteneri / Glosar / Arhivă / Contact

Copyright 2009 Asociatia de prietenie Ille et Vilaine - Sibiu
Created by Image Art & Bio